Genotipuri interspecifice rizogene de viță de vie (Vitis vinifera L. ssp. sativa d.c. × Muscadinia rotundifolia Michx.) cu rezistență sporită făță de factorii biotici și abiotici
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
649 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-29 10:25
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
634.848.1:634.849:57.047 (1)
Viticultură. Viță de vie. Vii (621)
Factori. Influenţe (33)
SM ISO690:2012
ALEXANDROV, Eugeniu. Genotipuri interspecifice rizogene de viță de vie (Vitis vinifera L. ssp. sativa d.c. × Muscadinia rotundifolia Michx.) cu rezistență sporită făță de factorii biotici și abiotici. In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2019, nr. 4(55), pp. 75-83. ISSN 1857-0461. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3631345
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 4(55) / 2019 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687

Genotipuri interspecifice rizogene de viță de vie (Vitis vinifera L. ssp. sativa d.c. × Muscadinia rotundifolia Michx.) cu rezistență sporită făță de factorii biotici și abiotici

Rhizogenic interspecific genotypes of vines (Vitis vinifera L. ssp. sativa d.c. × Muscadinia rotundifolia Michx.) with increased resistance to biotic and abiotic factors

DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3631345
CZU: 634.848.1:634.849:57.047

Pag. 75-83

Alexandrov Eugeniu
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
Disponibil în IBN: 4 februarie 2020


Rezumat

The development of viticulture is largely determined by the pedoclimatic and financial resources for the establishment and maintenance of vine plantations, the sensitivity to the attack of viruses, phytoplasmas, pathogenic and harmful micromycetes. The establishment of vine plantations on its own roots represents a prospect for the near future, but it requires the completion of the vineyard assortment with genotypes resistant to low temperatures, to diseases and pests. The main purpose of this study is to argue the methodology of including the genetically distant species in the process of breeding in vines, to determine their role in the creation of interspecific rhizogenous genotypes (V. vinifera x M. rotundifolia) with increased resistance to biotic and abiotic factors. As a study object, the genotypes of V. vinifera, M. rotudifolia and rhizogenous interspecific genotypes created using the methods and techniques of interspecific hybridization in vines. The methodology for creating the interspecific rhizogeny genotypes V. vinifera L. (2n = 38) x M. rotundifolia Michx (2n = 40) was developed with increased resistance to biotic and abiotic factors. Thus, as a result of the V. vinifera x M. rotundifolia crossing, interspecific genotypes of vines were obtained and selected in BC3, with valuable characters, which allows the area of cultivation of vines to be expanded in the northern area roots and reducing the number of chemical treatments, which will contribute to obtaining organic products and protecting the environment. The rhizogenous interspecific genotypes have been approved in the Republic of Moldova and in accordance with the classical uvological and technological principles are classified as table grape varieties: ”Malena”, ”Nistreana” and ”Algumax” and grape varieties for fresh consumption and processing: ”Augustina”, ”Alexandrina” and ”Amethyst”.

Dezvoltarea viticulturii este determinată, în mare măsură, de resursele pedoclimatice şi financiare pentru fondarea şi întreţinerea plantaţiilor de viţă de vie, sensibilitatea la atacul de viroze, fitoplasme, micromicete patogene şi dăunători. Fondarea plantaţiilor de viţă de vie pe rădăcini proprii reprezintă o perspectivă pentru viitorul apropiat. Se impune însă completarea sortimentului viticol cu genotipuri rezistente la temperaturi joase, la maladii şi dăunători. Scopul principal al prezentului studiu constă în argumentarea metodologiei de includere a speciilor genetic distante în procesul de ameliorare al viţei de vie, determinarea rolului acestora în crearea genotipurilor interspecifice rizogene (V. vinifera x M. rotundifolia) cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici. În calitate de obiect de studiu au servit genotipurile de viță de vie V. vinifera, M. rotundifolia și genotipurile interspecifice rizogene create prin utilizarea metodelor și tehnicilor hibridării interspecifice la vița de vie. A fost elaborată metodologia de creare a genotipurilor rizogene interspecifice Vitis vinifera L. (2n=38) x Muscadinia rotundifolia Michx. (2n=40) cu rezistenţă sporită la factorii biotici şi abiotici. Astfel, ca rezultat al încrucişării V. vinifera x M. rotundifolia au fost obţinute şi selectate genotipuri interspecifice de viţă de vie în BC3 cu caractere valoroase, fapt ce permite extinderea în zona de nord a arealului de cultivare a viţei de vie pe rădăcini proprii şi reducerea numărului de tratamente chimice, ceea ce va contribui la obţinerea de produse ecologice şi protejarea mediului înconjurător. Genotipurile interspecifice proprioradiculare au fost omologate în Republica Moldova şi în conformitate cu principiile clasice uvologice şi tehnologice sunt clasificate ca soiuri de struguri de masă „Malena”, „Nistreana” şi „Algumax” şi soiuri de struguri pentru consum în stare proaspătă şi pentru procesare „Augustina”, „Alexandrina” şi „Ametist”.

Cuvinte-cheie
interspecific, biotic and abiotic factors, genotype, resistance, rhizogen, vines,

interspecific, factori biotici şi abiotici, genotip, rezistenţă, rizogen, viţa de vie