Articolul precedent |
Articolul urmator |
749 12 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-12 12:04 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
904:728.81(478) (10) |
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (142) |
Arhitectură (635) |
SM ISO690:2012 ŞLAPAC, Mariana. Apotropaioane din cetăţile Ţării Moldovei. In: Heraldica Moldaviae, 1 ianuarie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Wiley-Blackwell Publishing, 2019, pp. 75-88. ISBN 978-9975-87-449-6. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Heraldica Moldaviae 2019 | ||||||
Conferința "Heraldica Moldaviae" Chişinău, Moldova, 1 ianuarie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 904:728.81(478) | ||||||
Pag. 75-88 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În prezenta lucrare sunt examinate câteva apotropaioane existente în cetăţile medievale moldoveneşti. Din categoria simbolurilor protectoare face parte misteriosul semn al labirintului. Cunoscut încă din perioada preistorică de mai multe popoare, el este utilizat pe parcursul întregului Ev Mediu în construcţii defensive, eclesiastice, funerare ş.a. Labirintul îmbină motivul deschis al spiralei cu cel închis al împletiturii. Un apotropaion de acest tip în variantă asemănătoare cu hieroglifa egipteană „adăpost” sau cu meandrul grecesc („labirintul veşnic”) a existat pe un petroglif din cetatea Bender, fiind înzidit într-o curtină între două bastioane. Următorul semn protector considerat foarte puternic este cârligul. El aminteşte litera latină S şi reprezintă un motiv decorativ vechi cu o arie de răspândire destul de vastă, fiind prezent în ceramică, vestimentaţie, piese de bijuterie, covoare ş.a. În Orient cârligul este numit „gâtul cămilei” şi „coada câinelui”, iar două cârlige plasate în oglindă se numesc „urma cămilei”. În spaţiul românesc, semnul în cauză este cunoscut sub denumirea de „cârligul ciobanului” sau „ciocă”, care, se credea, că protejează de la deochi. Un astfel de semn a fost incizat în scopuri protectoare pe turnul de intrare al fortificaţiei de la Hotin. Din grupul apotropaioanelor vechi face parte inima. În Evul Mediu alături de reprezentarea reală a inimii se folosea şi un semn stilizat, asemănător cu figura geometrică cardioida pe care îl regăsim în artă, arhitectură şi izvoare epigrafice. La catolici Inima Sacră (Sacre Coeur) redată în formula naturalistă şi încununată cu o cruce latină simboliza legătura dintre uman şi divin. Musulmanii scriau pe amulete în formă de inimi sure din Coran pentru a se feri de primejdii şi deochi. Puterea benefică a inimii era combinată adesea cu cea a talismanului Nazar boncuğu („ochiul Fatimei”, „ochiul norocos”, „ochiul rău”, „ochiul albastru”). Acest semn original este atestat în cetatea Hotin. Din categoria sculpturilor protectoare medievale fac parte garguiele, himerele şi grotescurile. Se considera că ele îi speriau pe duşmani şi alungau forţele malefice. Acest tip de apotropaioane a existat şi în Ţara Moldovei. Unele săli ale Cetăţii de Scaun a Sucevei au fost decorate cu sculpturi zoomorfe realizate ca grotescuri. S-a păstrat un fragment al unui capitel cu cap de maimuţă, găsit în hala de jos a fortificaţiei. |
||||||
Cuvinte-cheie apotropaion, simbolul „labirintul”, simbolul „cârligul”, simbolul „inima”, Nazar boncuğu, sculptură protectoare, sculptură-grotesc, protective sign, „labyrinth” symbol, „hook” symbol, „heart” symbol, Nazar boncuğu, protective sculpture, sculpture-grotesque |
||||||
|