Societatea Chişinăului interbelic oglindită în romanul „Mărgăritarele lacrimilor” de Ecaterina Cerches
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
882 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-07 22:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1-3(478).09+94(478-25) (1)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2083)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
GARUSOVA, Olga. Societatea Chişinăului interbelic oglindită în romanul „Mărgăritarele lacrimilor” de Ecaterina Cerches. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 86-87. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Societatea Chişinăului interbelic oglindită în romanul „Mărgăritarele lacrimilor” de Ecaterina Cerches

CZU: 821.135.1-3(478).09+94(478-25)

Pag. 86-87

Garusova Olga
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 29 ianuarie 2020


Rezumat

Ştiinţele umanistice moderne au acceptat textele literaturii artistice ca surse istorice importante de informare culturologică. În acest context, romanul Ecaterinei Cerches „Mărgăritarele lacrimilor”, editat la Berlin în 1925, prezintă un anumit interes pentru cercetarea vieţii culturale şi publice din Basarabia. Este o operă literară uitată şi aproape necunoscută filologilor, dar care reflectă viaţa emigraţiei ruse în diferite ţări. Autoarea introduce Chişinăul, devenit adăpost pentru refugiaţi sau un punct de tranziție a lor spre Europa, în spaţiul întreg al dispersării emigraţiei ruse, alături de Bucureşti, Munich sau Paris. Într-o formă artistică, dar şi cu detalii concrete, fine, autentice, este redată imaginea exterioră a oraşului, atmosfera lui şi viaţa de toate zilele, comportarea oamenilor, moravurile, inclusiv în cercurile intelectualilor autohtoni şi celor venetici. Refugiaţii sunt plasaţi în centrul mediului social şi intelectual al Chişinăului. Pot fi ghicite chiar prototipurile unor personaje, o parte din care au fost identificate datorită altor surse. De exemplu, drept prototip al protagonistului romanului – emigrantul Nicolai Istomin, pictor – a fost vestitul scenograf bucureştean Victor Fiodorov. Romanul Ecaterinei Cerches, care reflectă în mare parte realitatea vieţii sociale de la Chişinău la începutul anilor 1920, merită atenţie deosebită ca un „document subiectiv” al epocii, prezentându-ne stările de spirit şi de idei diferite în societatea intelectuală, o parte din care este evidenţiată de pe poziţiile autoarei. Acest material literar nu doar lărgeşte cercul restrâns al surselor, ci reprezintă un document original valoros.