Patrimoniul şi valorificarea lui în Republica Moldova: realităţi şi deziderate
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
557 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-27 18:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
008(478) (107)
Civilizație. Cultură. Progres (814)
SM ISO690:2012
PLOŞNIŢĂ, Elena. Patrimoniul şi valorificarea lui în Republica Moldova: realităţi şi deziderate. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 73-74. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Patrimoniul şi valorificarea lui în Republica Moldova: realităţi şi deziderate

CZU: 008(478)

Pag. 73-74

Ploşniţă Elena
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 28 ianuarie 2020


Rezumat

Interesul faţă de patrimoniul cultural în Basarabia datează încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi este într-o continuă schimbare şi dezvoltare. Pe parcursul anilor acest interes a fost exprimat prin diverse reglementării instituţionale şi juridice, prin crearea unor instituţii de profil. Conceptul de patrimoniu s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii, au apărut noi abordări, pe plan internaţional sunt evidenţiate noi tipuri de patrimoniu, apar noi relaţii între stat şi instituţiile ce gestionează direct patrimoniul. Peste tot în lume, politicile de patrimoniu, bine elaborate şi implementate, contribuie la ridicarea calităţii vieţii oamenilor, la dezvoltarea durabilă, la dezvoltarea socială – prin protejarea memoriei sociale. Problemele care îi preocupă pe specialiştii din domeniul patrimoniului, acum, la începutul secolului XXI, nu mai sunt cele despre: „De ce sau cum ar trebui să protejăm, să restaurăm sau să punem în valoare patrimoniul”, ci mai curând: „Pentru cine ar trebui să o facem?” Acesta este chiar demersul explicativ al Convenţiei cadru de la Faro privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, care fundamentează întreg procesul Strategiei patrimoniului cultural european pentru secolul XXI. Dar ce se întâmplă în Republica Moldova, stat-parte la marea majoritate a Convenţiilor internaţionale cu privire la patrimoniu. Există anumite realizări. Dar, este necesar să recunoaştem că nu avem închegată construcţia legislativă şi nici cea instituţională în ceea ce priveşte patrimoniul mobil şi imobil, profesionalizarea domeniului este doar la început de cale, cercetarea patrimoniului, în mod special, al celui imobil, se face cu mare handicap (fără documentarea şi clasarea monumentelor istorice), nu există o concepţie naţională de gestionare şi promovare a patrimoniului. Sunt probleme care urmează a fi puse în discuţie în scopul identificării căilor de rezolvare.