Considerații preliminare asupra peisajului tumular de pe teritoriul Republicii Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
656 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-08 15:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.5(478) (95)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
TOPAL, Denis, VORNIC, Vlad. Considerații preliminare asupra peisajului tumular de pe teritoriul Republicii Moldova. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, p. 50. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Considerații preliminare asupra peisajului tumular de pe teritoriul Republicii Moldova

CZU: 902/903.5(478)

Pag. 50-50

Topal Denis1, Vornic Vlad2
 
1 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
2 Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2020


Rezumat

Datele preliminare privind landșaftul tumular al Republicii Moldova arată o distribuție inegală cronologică, culturală și spațială. Pe baza distribuției lor spațiale, este posibil să se contureze grupurile locale, printre care se evidențiază mai ales următoarele microzone: Prutul Mijlociu, Nistru-Răut, Nistrul Inferior și Prut-Dunărea de Jos. Necropolele tumulare urmează patternul liniar și sunt legate strâns de relief, fiind situate în bazinele hidrografice, pe platouri înalte de-a lungul râurilor mici. Fără a înțelege rolul tumulului în peisajul preistoric și antic este imposibil de înțeles modul în care este amenajat teritoriul ce înconjoară cimitirele tumulare. Pe de o parte, tumulul poate fi considerat ca un marker sociocultural care indică prezența comunităților culturale și limitele acestor comunități. Pe de altă parte, reutilizarea movilelor funerare, extinderea necropolelor în perioadele ulterioare de către purtătorii altor culturi a dat tumulilor și un rol mnemonic activ. Natura liniară a necropolelor tumulare nu exclude și conexiunea lor probabilă cu drumurile antice, marcând, de exemplu, rutele de migrații. Prin urmare, obiectivele și studiile ulterioare ale tumulilor ar trebui să includă dezvăluirea principiilor de organizare a landșaftului tumular, a patternelor constructive și a mecanismelor de reutilizare a tumulilor de către reprezentanții altor comunități culturale sau, cu alte cuvinte, modul în care comunitățile preistorice și protoistorice au modificat peisajul natural conform ideologiei lor și cum ideea de înmormântare tumulară a evoluat de-a lungul istoriei acestor practici funerare.