Landşaftul silvostepei pruto-nistrene şi fortificaţiile traco-getice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
267 5
Ultima descărcare din IBN:
2021-01-16 22:04
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/904(478) (71)
Arheologie (662)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (1512)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (2456)
SM ISO690:2012
HAHEU, Vasile. Landşaftul silvostepei pruto-nistrene şi fortificaţiile traco-getice. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare. Ediția 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, p. 38. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Landşaftul silvostepei pruto-nistrene şi fortificaţiile traco-getice


CZU: 902/904(478)
Pag. 38-38

Haheu Vasile
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2020


Rezumat

Pentru spaţiul pruto-nistrean sunt cunoscute aproximativ 100 de structuri fortificate atribuite geţilor din secolele VII/VI–III î.Hr. Apariția acestora nu are precedente directe în aspect cultural-cronologic (cultura Basarabi-Şoldăneşti), tradiția fiind atestată ca apărută brusc şi pe loc gol, fapt ce urmează a fi lămurit pe viitor. Majoritatea obiectivelor sunt amplasate pe suprafețe greu accesibile – locuri înalte care dispun de una sau mai multe părţi abrupte, apărate natural – promontorii, platouri, maluri abrupte de râu. Utilizarea factorului teren a fost un deziderat destul de important în edificarea fortificațiilor (nu însă şi determinant), fiind vorba despre economie de timp, forţe de muncă şi materiale de construcţie disponibile pentru zone geografice concrete. Landşaftul silvostepei pruto-nistrene, cu referire la relief, reprezintă o câmpie deluroasă înclinată de la NV spre SE. Regiunea podişurilor şi câmpiilor de silvostepă sunt moderat sau slab fragmentate. Podişul de silvostepă al Nistrului ocupă interfluviul Răut-Nistru, relieful fiind moderat fragmentat de un sistem de văi şi ravene. În partea de est al acestuia, unde văile sunt formate din roci dure, acestea au formă de canion. În partea centrală se află Codrii, regiunea cea mai ridicată şi fragmentată puternic de văi şi vâlcele. Teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului are un relief de câmpie mai puţin fragmentat. În unele zone (bazinele Nistrului, Răutului, Ciornei etc.) predomină rocile sedimentare de calcar, solurile de loess şi rocile loessoidale. Apariţia siturilor fortificate, precum şi caracteristicile de bază ale acestora (amplasament, forma de plan, structura liniei defensive, alte elemente complinitorii) în mare măsură au fost facilitate de particularităţile formelor de relief‚ a zonei de silvostepă dintre Prut şi Nistru cu largi posibilităţi de apărare naturală, însăşi obiectivele fortificate fiind construite pentru apărarea anumitor zone vitale comunitare contra unor primejdii externe sau interne