Considerații privind depozitul de vase de metal din secolul al XVIII-lea, descoperit la Lipceni (r-nul Rezina)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
678 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-03-10 16:41
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.23(478)"XVII" (1)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
BACUMENCO-PÎRNĂU, Ludmila, TENTIUC, Ion. Considerații privind depozitul de vase de metal din secolul al XVIII-lea, descoperit la Lipceni (r-nul Rezina). In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, Ediția 11, pp. 28-29. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
11, Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Considerații privind depozitul de vase de metal din secolul al XVIII-lea, descoperit la Lipceni (r-nul Rezina)

CZU: 902/903.23(478)"XVII"

Pag. 28-29

Bacumenco-Pîrnău Ludmila1, Tentiuc Ion2
 
1 Institutul Patrimoniului Cultural,
2 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 25 ianuarie 2020


Rezumat

În comunicarea de față prezentăm rezultatele investigației unui important depozit de vase de metal, descoperit în satul Lipceni (r-nul Rezina) de către săteanul Grigore Mihail Fotescu, pe terenul său, în timpul lucrărilor agricole din toamna anului 1966. Structura depozitului, păstrat astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, este cunoscută, fiind descrisă într-un raport scurt de arheologul Ion Hîncu în anul recuperării acestuia: un ceaun, în care erau puse patru străchini, două farfurii-platouri, un platou, o farfurie mica și o tavă-tigaie, care acoperea ceaunul. Prin urmare, piesele găsite constituiau un set de vase de bucătărie pentru gătit și servit, ele prezentând pe suprafața exterioară urme clare de întrebuințare în bucătărie. Vasele puse la păstrare sau ascunse provin din lumea orientală – cel puțin o parte dintre acestea, fiind aduse, probabil, din imperiul otoman. O mărturie în acest sens este simbolul cunoscut ca tuğra ștanțat pe partea interioară a bazei unei farfurii-platou, care poate fi interpretat preliminar drept marcă de control. Tuğraua ca semnătură a sultanului otoman apare pe monedele otomane în circulație începând cu anul 1703. Astfel, prezența acestui simbol pe un vas ne indică faptul că setul de bucătărie a fost îngropat cândva în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Potrivit surselor documentare, la 1716, așezarea Lipiceni, atunci în ținutul Orheiului, era o seliște cu vaduri de moară, cu loc de prisacă și pădure, vândută de fiul fostului mare comis Scărlet unui fost vornicel Gugea în schimbul a 140 de vedre de miere. Descoperirea setului de vase de bucătărie realizate din cupru și cositor ridică o serie de întrebări punctuale, cum ar fi proveniența vaselor, identitatea și statutul social al proprietarului, perioada și motivele depozitării pieselor. De asemenea, am urmărit deslușirea unor aspecte importante ale vieții economice din acest spațiu, care au legătură cu recipientele de la Lipceni, cum ar fi circulația mărfurilor otomane, dar și anumite evenimente militare din Moldova în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ne referim aici la războiul ruso-turc din anii 1710-1711 și crearea raialei de Hotin în anul 1715.