Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
599 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-10-05 15:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
789.983+78.071.1(478)(092) (1) |
Muzică (1804) |
SM ISO690:2012 BARBAS, Valeria. O abordare fenomenologico-muzicologică a muzicii electronice: Nici vis, nici lumina, nici tristeţe şi SBA de Mihail Afanasiev. In: Arta , 2019, nr. 2(AAV), pp. 47-53. ISSN 2345-1181. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3597236 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | |||||
Numărul 2(AAV) / 2019 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | |||||
|
|||||
DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3597236 | |||||
CZU: 789.983+78.071.1(478)(092) | |||||
Pag. 47-53 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
În articolului de faţă autoarea realizează o analiză fenomenologico-muzicologică a creaţiilor de muzică electronică semnate de compozitorul Mihail Afanasiev din Republica Moldova. Tendinţele vest-europene în muzica electronică amalgamate cu tehnica prelucrării electronice multietapizate se profilează în muzica de studio a compozitorului M. Afanasiev. Preocupările compozitorului M. Afanasiev în elaborarea unui discurs muzical de sorginte netemperată şi, în acelaşi timp, „de o densitate informativă înaltă” s-au relevat de la primele creaţii compuse în anii ‘90; menţionăm – Nici vis, nici lumină, nici tristeţe (1996) şi SBA (2001) – ambele creaţii prezintă inovaţii tehnologice, estetice şi muzicale. Investigarea muzicii de studio presupune o abordare complexă, aplicarea metodelor tradiţionale ale muzicologiei se dovedeşte a fi ineficienta în multe privinţe. Autoarea prezentului studiu apelează la instrumentarul fenomenologic pentru a releva anumite aspecte de receptare a fenomenului muzicii electronice. |
|||||
Cuvinte-cheie muzica electronică, muzica de studio, fenomenologie muzicală, câmp informaţional, Mihail Afanasiev, electronic music, studio music, musical phenomenology, information field, Mihail Afanasiev |
|||||
|