Impactul reformei hrisantice asupra muzicii psaltice româneşti
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1182 35
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-14 03:52
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[783.1+783.3](498)(091) (2)
Muzică bisericească. Muzică sacră. Muzică religioasă (132)
SM ISO690:2012
GALAICU, Violina. Impactul reformei hrisantice asupra muzicii psaltice româneşti. In: Arta , 2019, nr. 2(AAV), pp. 7-10. ISSN 2345-1181. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3597216
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta
Numărul 2(AAV) / 2019 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136

Impactul reformei hrisantice asupra muzicii psaltice româneşti

The Impact of the Chrysantine reform on the Romanian Psalm Music

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.3597216
CZU: [783.1+783.3](498)(091)

Pag. 7-10

Galaicu Violina
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 23 ianuarie 2020


Rezumat

Articolul se referă la acea acţiune amplă de revizuire a muzicii psaltice de la începutul secolului al XIX-lea care, în istoriografia domeniului, figurează cu denumirea de „reforma hrisantică”. Autorul invocă premisele declanşării reformei, contribuţia muzicienilor care au promovat-o, liniile ei directoare şi efectele scontate. Intră în ecuaţie şi evaluarea din perspectivă istorică a fenomenului, fiind analizate serviciile şi deserviciile pe care acesta le-a adus continuităţii tradiţiei bizantine, practicii de strană şi instruirii muzical-ecleziastice. În ţările române reforma este altoită de Petru Efesiul, psalt format în chiar „epicentrul” demersului înnoitor, Şcoala de psaltichie de la Constantinopol, condusă de Hrisant Protopsaltul Arhimandritul, Grigorie Levitul Lampadarie şi Hurmuz Hartofilax. Ştafeta introducerii „sistemei celei noi” în cântarea liturgică a românilor este preluată de Macarie Ieromonahul şi Anton Pann, discipoli ai lui Petru Efesiul. În contextul muzicii psaltice româneşti reforma s-a coalizat cu procesul românizării muzicii cultice, l-a stimulat şi l-a potenţat.

The article refers to that ample action of reviewing the psalm music of the early XIX century which, in the historiography of the field, is known as the “Chrysantine reform”. The author invokes the premises of the launching of the reform, the contribution of the musicians who promoted it, its guiding lines and the expected effects. The evaluation from the historical perspective of the phenomenon is also taken into consideration. The services and disservices, which influenced the continuity of Byzantine tradition, the choir singing and the musical-ecclesiastical training, have been analyzed. In the Romanian lands, the reform is nurtured by Peter the Ephesus, a church singer formed in the very “epicenter” of the modern endeavor at the School of psaltic music in Constantinople, led by Hrisant Proto-psalter Archimandrite, Gregory Levitul Lampadarie and Hurmuz Hartofilax. The control on introducing the “new system” into the liturgical chant of the Romanians is taken over by Macarie Ieromonahul and Anton Pann, disciples of Peter Ephesus. In the context of the Romanian psalm music, the reform coalesced with the process of romanizing the cultic music, stimulated and strengthened it.

Cuvinte-cheie
criza muzicii sacre răsăritene, începutul secolului al XIX-lea, demersuri reformatoare, reforma hrisantică, muzica psaltică românească, Petru Efesiul, Macarie Ieromonahul, Anton Pann, procesul „românirii” cântării de strană,

Crisis of Eastern sacred music, beginning of the XIX century, reforming demands, Chrysantine reform, Romanian Psalm Music, Peter Ephesus, Macarie Ieromonahul, Anton Pann, process of “rumanization” of choir singing