Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
903 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-27 00:50 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
398.54(478+477) (1) |
Folclor propriu-zis (721) |
SM ISO690:2012 BABIN (GHERMAN), Iuliana. Teatrul popular din Moldova şi Ucraina în contextul valorificării patrimoniului etnocultural comun. In: Revista de Etnologie şi Culturologie, 2019, nr. 26, pp. 112-118. ISSN 1857-2049. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3595162 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Etnologie şi Culturologie | ||||||
Numărul 26 / 2019 / ISSN 1857-2049 /ISSNe 2537-6152 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.3595162 | ||||||
CZU: 398.54(478+477) | ||||||
Pag. 112-118 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Un capitol aparte al creaţiei folclorice şi al patrimoniului cultural imaterial îl constituie teatrul popular. Mai mulţi cercetători ştiinţifici din cele trei ţări (Moldova, România şi Ucraina) se ocupă de analiza acestui fenomen cultural. În secolele XIX-XX teatrul popular românesc este în vizorul cercetătorilor C. Negruzzi, V. Alecsandri, T. Burada, G. Botezatu, P. Dulfu, G. Spătaru, G. Bostan, N. Băieşu ş.a. Complexul tradiţiilor şi riturilor „Malanca” de la frontiera moldo-ucraineană este prezentată de cercetători contemporani: A. Cojoleanco, O. Harcişin din Ucraina, E. Cojuhari, V. Cojuhari din Moldova. Obiceiurile de iarnă se desfăşoară într-un timp şi într-un loc bine determinate, conform unui scenariu cunoscut de întreaga colectivitate, prin antrenarea folclorului muzical, coregrafic şi literar, dar şi prin folosirea unor obiecte magico-simbolice, a unei vestimentaţii specifice. Motivele teatrului popular se trag din perioada de până la creştinism, de la credinţa omului în reîncarnarea sufletului uman în animale. Personajele zoomorfe sunt: Capra, Căluţul, Ursul, Cocostârcul, Berbecul, Vulpea. Mersul cu Capra este numele dat unui dans tradiţional românesc practicat de Anul Nou. Alaiul „Malanca” s-a constituit pe teritoriul Moldovei în rezultatul unor relaţii etno-culturale. Caracteristic pentru alai în genere, şi pentru alaiul „Malanca” e numărul mare de participanţi. |
||||||
Cuvinte-cheie obiceiurile de iarnă, teatrul popular, jocul „Capra”, alaiul „Malanca”, măşti zoomorfe, interferenţe culturale, patrimoniul etnocultural, зимние обычаи, народный театр, игра «Коза», шествие «Маланка», зооморфные маски, культурные взаимовлияния, этнокультурное наследие, winter customs, folk Theater, game “Capra”, procession “Malanka”, zoomorphic masks, cultural interferences, ethno-cultural heritage |
||||||
|