Prima atestare documentară despre evreii care erau stabiliți în Chișinău datează cu înc. sec. a XVIII-lea. La mijlocul secolului al XIX populația Chișinăului de etnie evreiască a crescut considerabil în urma politicii de colo nizare a guberniei Basarabia de către Imperiului Rus. Aproape jumătate din populația orașului Chișinău către începutul secolului XX o constituiau evreii. Din lista patrimoniului arhitectural evreiesc fac parte monumente de importanță locală cât și națională. La începutul sec. XX în Chișinău erau menționate 70 de sinagogi, însă astăzi funcțională a rămas doar una, Sinagoga geamgiilor (sticlarilor), este înregistrată în Registrul monumentelor de istorie și cultură ca monument cu conotație locală. În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea a fost parțial distrusă, fi ind refăcută în 1946–1948 cu folosirea pereților și a decorului păstrat. Din categoria monumentelor de importanță locală face parte și clădirea fostei Școli Profesionale pentru fete. A fost construită între anii 1910–1920, pe parcela de pământ şi cu sprijinul fi nanciar al Feiga Abram Micinic, văduva negustorului și fi lantropului Izrail Lazar Micinic. Monumente ale patrimoniului evreiesc de categorie națională este Cimitirul evreiesc din sectorul Buiucani al capitalei, fi ind atestat din 1887. Pe teritoriul cimitirului se află monumentul consacrat victimelor căzuți în Pogromul din Chișinău, lângă care se află mormântul rabinului Leib Yehuda Ţirilson, principalul rabin al Basarabiei pe parcursul a mai multor zeci de ani. Tot aici este situată o sinagogă funebră (ruinată), unica în Moldova. La fel aici putem găsi mormântul unui aviator - monumentul cu o elice care se rotește și până în prezent, precum și o mulțime de morminte și monumente străvechi. Complexul fostului spital evreiesc la fel este un monument de importanță națională. A fost fondat înainte de 1812, în 1843 a primit statut ofi cial. Începând din anii 70 ai secolului al XIX-lea au fost elaborate proiecte clădirilor stabilimentului curativ. Spitalul este alcătuit din mai multe clădiri, amplasate liber, pavilionar, pe un teritoriu vast. Clădirile au fost construite eșalonat, din anii ’80 secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea. Arhitectura comunității evreiești reprezintă un aspect important din istoria și patrimoniul cultural al Chișinăului. Protejarea, studierea și valorifi carea acestui tezaur cultural colectiv trebuie să devină o prioritate a autorităților locale cât si a societății civile. Impactul educațional al patrimoniului cultural este major în instruirea și responsabilizarea civică a tinerei generații.