Cunoștințe ale poporului român referitoare la stejar
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
683 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-29 03:06
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392(478) (3)
Obiceiuri, datini privind viața particulară (263)
SM ISO690:2012
DUDNICENCO, Nicolae. Cunoștințe ale poporului român referitoare la stejar. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în educația tinerei generații, Ed. 1, 17 noiembrie 2016, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2016, Ediția 1, pp. 49-50. ISBN 978-9975-133-48-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Ediția 1, 2016
Conferința "Valorifi carea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în educaţia tinerei generaţii"
1, Chișinău, Moldova, 17 noiembrie 2016

Cunoștințe ale poporului român referitoare la stejar

CZU: 392(478)

Pag. 49-50

Dudnicenco Nicolae
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
Disponibil în IBN: 20 ianuarie 2020


Rezumat

Comunitățile umane purtătoare ale culturii tradiționale erau mult mai aproape de natură decât omul modern, aveau diverse cunoștințe asupra acesteia pe care le transmiteau din generație în generație. Un rol aparte în evoluția societății umane l-au avut arborii. Printre cei mai importanți arbori la numeroase popoare, inclusiv la români, a fost și rămâne stejarul, care are atât rosturi practice (în construcție, dogărit, mobilier, medicină populară, practici tinctoriale), magice (divinatorii, apotropaice), cât și simbolice (lirica populară, heraldica, imaginarul popular). Dorim să prezentăm în acest context un fond de cunoștințe despre stejar. Lemnul de stejar este foarte apreciat deoarece este durabil, rezistent în timp și în apă. Iată de ce e utilizat în construcții, confecționarea diferitor unelte, obiecte casnice etc. Bisericile din lemn se construiau, de obicei, din bârne de stejar, ca să aibă o rezistență seculară. Stejarul se folosea și pentru a meșteri locuințe, stâlpii de la poarta curții, pentru vasele destinate producerii și păstrării alimentelor, băuturilor. Stejarul conține taninuri. Substanțele respective participă la multe procese biochimice în vinifi cație, cum sunt: reglarea proceselor de oxidoreducere, contribuie la formarea buchetului și la colorarea vinului. De aceea lemnul pentru butoaiele preconizate vinului sunt din stejar. În medicina populară se utilizează frunzele, fructele, scoarța stejarului. Ele ajută în tratarea afecțiunilor digestive, cardiovasculare, articulare, cutanate și subcutanate. După stările stejarului erau prezise condițiile climaterice. Se considera că dacă stejarul a dat frunze devreme – primăvara va fi caldă. Momentul prielnic pentru semănarea mazării era considerat timpul când se desfăceau mugurii de stejar. Se crede că cine visează stejar va avea viață lungă și sănătate. Stejarul a jucat un rol deosebit asupra evoluției societății românești, fi ind un material foarte util pentru confecționarea diverselor obiecte.