Le contexte de crise économique ainsi que les récentes mutations sociales et politiques ayant touché tout particulièrement certaines régions d’Afrique et du Moyen Orient placent les Etats européens face à de nouveaux défis dans le domaine de la gestion de l’immigration. Le but de l’article 4 du Protocole n° 4 à la CEDH est d’éviter que les Etats puissent éloigner un certain nombre d’étrangers sans examiner leur situation personnelle et, par conséquent, sans leur permettre d’exposer leurs arguments s’opposant à la mesure prise par l’autorité compétente. A cet égard, la Cour Européenne des Droits de l’Homme a développé une jurisprudence constante statuant tant sur l’applicabilité territoriale de l’article 4 du Protocole n° 4 à la CEDH que sur les principes de son applicabilité extraterritoriale.

Contextul crizelor economice precum și schimbările sociale și politice recente care au afectat în mod deosebit anumite regiuni din Africa și Orientul Mijlociu pun în fața statelor europene noi provocări în domeniul gestionării imigrației. Scopul articolului 4 al Protocolului nr. 4 este de a evita ca statele să poată expulza un anumit număr de străini fără să examineze situația lor personală, și prin urmare, fără a le permite să-și expună argumentele contrare măsurii luate de autoritatea competentă. În acest scop, Curtea Europeană Drepturilor Omului a dezvoltat o jurisprudență constantă statuând atât cu privire la aplicabilitatea teritorială a articolului 4 al Protocolului nr.4 cât și referitor la principiile aplicabilității sale extrateritoriale.