Articolul precedent |
Articolul urmator |
1076 16 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-10 09:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[271+008](478) (1) |
Creștinism. Biserici și culte creștine (339) |
Civilizație. Cultură. Progres (818) |
SM ISO690:2012 XENOFONTOV, Ion, PRISAC, Lidia. Lăcașurile monahale – dimensiune a patrimoniului cultural material al Republicii Moldova. In: Studii culturale: . Zilele europene ale patrimoniului cultural, Ed. 1, 26 septembrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Primex-Com", 2019, Ediția 1, pp. 52-53. ISBN 978-9975-3358-0-5. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studii culturale Ediția 1, 2019 |
||||||
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale" 1, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: [271+008](478) | ||||||
Pag. 52-53 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Protejarea patrimoniului cultural material este elementul identitar colectiv care reprezintă statul în dimensiune socio-identitară și de poziționare culturală în spațiu regional, european și mondial. În ultimul timp se constată o valoroasă cercetare în mediu academic a mănăstirilor și schiturilor din Republica Moldova. Totodată, se consemnează o vizibilitate redusă în plan național și internațional din perspectiva atât a valorificării ariei culturale, cât și a legislației în vigoare. Din această perspectivă, investigațiile științifice, din punct de vedere inter/trans/ multidisciplinaritate configurează argumente pentru a constata așezămintele monahale cu cele mai reale șanse de a fi incluse în topul celor mai frumoase spații istorice, spirituale și naturale din Republica Moldova. În acest sens se apelează la cercetare, evidență, conservare, restaurare, punere în valoare a mănăstirilor și schiturilor care formează cadru de protejare a patrimoniului cultural. Legislația în domeniu stabilește că protejarea patrimoniului cultural material este parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă economico-socială, turistică (inclusiv pentru agenții economici), urbanistică și de amenajare a teritoriului la nivel național și local. Despre valoarea incontestabilă a locașurilor sfinte vorbește și bogăția bibliografică substanțială elaborată în ultimele decenii în Republica Moldova. Pentru a crea o grilă valorică diferențiată s-ar putea constitui un top al celor mai frumoase spații istorice, spirituale și naturale din Republica Moldova, care includ, evident, și așezăminte monahale. Nu excludem oportunitatea și perspectiva de sensibilizare a opiniei publice naționale și internaționale în vederea includerii unor complexe monastice în Lista Patrimoniului Mondial, administrată de UNESCO. |
||||||
|