Sfera creației profesioniste artistice și muzicale din Republica Moldova întâmpină o serie de dificultăți caracteristice unei perioade de tranziție socioeconomică, politică, de schimbare a mentalității, mutații ce au repercutat și în arealul cultural-muzical, înscriind în zona acută a impedimentelor evoluției artelor contemporane problematica patrimoniului de artă și muzică contemporană pe palierele de arhivare și conservare. Este important de menționat că patrimoniul artistic, cultural al unei țări ține nu doar de trecutul îndepărtat, precum pare a fi perceput de structurile academice și cele guvernamentale, ci și trecutul imediat, artele prezentului. Nu întâmplător în unele țări europene în strategia culturală elaborată – dezvoltarea și arhivarea artelor contemporane – este printre prioritățile generale drept investiție în viitor. În condițiile actuale ale contextului autohton (anul 2019, secolul XXI!) constatăm, că lipsesc: un spațiu, atât fizic, cât și virtual, de stocare a datelor privind arta / muzica contemporană din Republica Moldova; un index cu datele biobibliografice ale artiștilor, curatorilor, muzicienilor ș.a.; o bibliotecă de partituri de muzică contemporană și o mediatecă ce ar conține înregistrări audio / video ale creațiilor de artă contemporană. Un impact considerabil în propagarea creației de muzică nouă moldovenească l-ar avea arhivarea și conservarea datelor ce vizează Festivalul Internațional Zilele Muzicii Noi, dar și a altor manifestări sound / multimedia. Considerăm că este oportună crearea unui Muzeu de Artă Contemporană în Republica Moldova și a unui Centru de documentare și informare privind arta contemporană și muzica nouă din Republica Moldova. Problematica respectivă relevă un proces lapidar de edificare continuă a constructului artelor contemporane în Republica Moldova, prin depășirea multiplelor bariere de înțelegere a însuși conceptului de patrimoniu, precum și cele de receptare, arhivare, promovare, art-management ș.a.