Genul Phleum, familia Poaceae cuprinde 17 specii de plante anuale și perene originare din Europa, Asia, Nordul Africii, iar specia Phleum alpinum este nativă din America. În flora spontană a Republicii Moldova sunt atestate 4 specii: Phleum nodosum L., Phleum paniculatum Huds., Phleum phleoides (L.) Karst., Phleum pratense L. (Negru, 2007). Din aceste specii o raspândire mai largă și o valoare furajeră foarte bună o are timoftica, Phleum pretense, plantă perenă, cu tufă rară cu înalțimea de 48-150cm, cu frunze plane lungi de 25-40cm și late de 6-10mm, treptat ascuțite, linguala de 3-7mm, ușor dințată, cu trei dinți mai mari; teci netede, glabre, cu striațiuni transversale; lăstari bulibiformi îngroșați la bază; infloriscența verzue, cilindrică, densă, lungă de 7-15 cm, spiculețe uniflore, glume de2-3mm, liniar alungite, trunchiate, cu careana lung și rigid ciliată, terminată cu o aristată de 12mm; paleea inferioară cât jumătatea glumelor, incoloră, trunchiată și slab denticulată la vârf. Timoftica manifestă toleranță la frig și la secetă și poate crește și pe solurile nisipoase și sărace, pornește în creștere timpuriu în primavară, revigorarea după cosire este lentă. În Catalogul soiurilor de plante a Republicii Moldova nu sunt înregistrare soiuri de timoftica  Scopul cercetărilor științifice efectuate a constat în evaluarea calității biomasei de timoftica, Phleum pretense, ca furaj natural și fân pentru alimentația animalelor, precum și ca substrat pentru obținerea biometanului prin digestie anaerobă și producerea energiei renovabile.
 În calitate de obiect de studiu a servit soiul Tirom creat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, România și cultivat în cultură pură în sectorul experimental al Grădinii Botanice, Chişinău. Mostrele de masă proaspătă pentru evaluare au fost prelevate la prima coasă în anul 2 de vegetație la inițiere formării paniculului, au fost mărunțite și supuse dehidratării în etuvă cu ventilaţie forţată la temperatura de 60°C. Fănul a fost preparat prin dehidratarea direct în câmp a biomasei recoltate. Conținutului de proteina brută (PB), cenuşa brută (CenB), conţinutul de fibre prin tratare cu detergent neutru (NDF), conţinutul de fibre prin tratare cu detergent acid (ADF), conţinutul de lignină sulfurică (ADL) s-a evaluat aplicând metoda spectrofotometriei infraroșu apropiat cu utilizarea echipamentului tehnic PERTEN DA 7200 din dotarea Institutului pentru Pajiști Brașov. Valoarea relativă a furajului (RFV), energia digestibilă (ED), energia metabolozantă (ME), energia netă lactației (NEL), conținutul de celuloză (Cel) și hemiceluloză (HC) s-a estimat prin ecuații standardizate, potențialul de producție a biometanului conform Dandikas și col., 2015. În rezultatul cercetărilor efectuate s-a stabilit că la momentul recoltării soiul Tirom de timoftica, conține circa 35.3% substanțe uscate, iar compoziția biochimică a acestora fiind de 11.3 % PB, 7.5% CenB, 33.8% ADF, 55.0% NDF, 3.9% ADL, 29.9% Cel, 21.2% HC. Sa estimat că furajul natural are 62.6% digestibilitatea substanțelor uscate, RFV=106, valoarea energetică a substanțelor uscate 12.33 Mj/kg DE, 10.33 Mj/kg ME și 6.14 Mj/kg NEL. Pe parcursul dehidratării și producerii fânului se constată unile modificări a compoziției biochimice: 9.8 % PB, 7.5% CenB, 37.6% ADF, 61.2% NDF, 4.2% ADL, 33.4% Cel, 23.6% HC, fapt ce s-a răsfrânt asupra diminuării calitățiilor nutritive și energetice: 59.6% digestibilitatea substanțelor uscate, RFV=91, valoarea energetică 11.80 Mj/kg DE, 9.69 Mj/kg ME, 5.71 Mj/kg NEL. Ca substrat pentru stațiile de producere a biogazului prin digestie anaerobă, masa proaspătă recoltă de timoftică, soiul Tirom, prezintă un potențialul de biometan 341 L//kg materie organică, iar substratului de fân- 335 L//kg materie organică, respectiv.