Specia Corythucha ciliata (Say, 1832), originară din America de Nord. Se dezvoltă în principal pe platanul oriental (Platanus orientalis L.). Expansia europeană a început-o în anii 60 ai sec. XX, odată cu importul materialul săditor. În premieră a fost depistată în nordul Italiei (Padova, 1964), apoi a apărut în Croația (1970), Slovenia (1972), Serbia (1973) , Franţa (1974), Ungaria (1976), Rusia (Krasnodar, 1996), România (2004), Ucraina şi Marea Britanie (20052006), Polonia (2009), etc. [3]. În Republica Moldova prezenţa speciei C. ciliata a fost constatată în 2005 în spaţiile verzi ale mun. Chişinău pe planta gazdă Platanus orientalis L [1]. Acestă teză include date referitore la particularităţile biologice, depistarea focarelor şi manifestarea dăunătorului în spaţiile verzi ale mun. Chişinău pe parcursul perioadei de vegetaţie din anul 2019. În țările de origine insecta este bivoltină (2 generaţii pe an). Adulţii de C. ciliata au lungimea corpului 3,2-3,7 mm. Aripile sunt transparente-albicioase cu nervuri albe, fiecare au câte o pată maroînchisă. Capul şi abdomenul – partea ventrală sunt de culoare neagră. [2, 3]. Adulţii se împerechează primăvara. Femelele depun ponta (2030 ouă) pe partea inferioară a frunzelor de platan. Ouăle au 0,5 mm lungime şi 0,17 mm lăţime, în formă de butoiaş, culoare neagră. După 3-4 săptămâni de dezvoltare apar larvele, de culoare maro-închis şi se dezvoltă până la vârsta a V-a. Dezvoltarea totală a larvei durează 2530 de zile. Adulţii din a doua generaţie apar în septembrie-octombrie. Dăunătorul din generația septembrie-octombrie iernează în stadiul de adult (de generaţia a II-a) sub scoarţa exfoliată specifică platanului, sub frunze, etc [1, 2, 3]. În a doua jumătate a lunii aprilie şi prima jumătate a lunii mai 2019, au fost depistate exemplare mature de C. ciliata de la 1 - 7 exemplare pe partea inferioară a frunzelor, fără careva pagube evidente. Dar spre sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie au fost depistate primele ouă şi primele larve, astfel în luna iunie au fost prezente toate stadiile din ciclul vital al insectei.  Atât larvele cât şi adulţii sug sucul celular al frunzelor planteigazdă. În aceaşi perioadă sau făcut bine văzute simptomele specifice. Frunzele atacate au devenit declorozate, iar pe parcurs se uscau total, fiind deteriorat aspectul decorativ al arborilor. În acest an condiţiile climaterice au fost prielnice pentru creşterea şi dezvoltarea dăunătorului pe parcursul perioadei de vegetaţie şi doar luna august a fost lipsită de precipitaţii. Focarele de C. ciliata au fost observate în mun. Chişinău (sectoarele Botanica, Centru, Sculeanca, Buiucani, etc.) unde vegetează platanul (Platanus orientalis).  Este necesar de menţionat că gradul de atac asupra arborilor de platan este neuniform. Totuşi spre sfârşitul perioadei de vegetaţie în luna august, cei mai afectaţi arbori au fost observaţi în sectorul Buiucani pe str. Ion Creangă, din cauza densităţii arborilor, unde gradul de atac a ajuns la 60 %. Iar în alte sectoare ale oraşului gradul de atac este de 20-40%.