Studiul fenologic al speciei Reynoutria sachalinensis (F.Schmidt) Nakai, crescute pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
529 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-24 09:32
SM ISO690:2012
CÎRLIG, Natalia. Studiul fenologic al speciei Reynoutria sachalinensis (F.Schmidt) Nakai, crescute pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru”. In: Life sciences in the dialogue of generations: connections between universities, academia and business community, Ed. 1, 21-22 octombrie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipogr. "Biotehdesign", 2019, pp. 25-26.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Life sciences in the dialogue of generations: connections between universities, academia and business community 2019
Conferința "Life sciences in the dialogue of generations: connections between universities, academia and business community"
1, Chişinău, Moldova, 21-22 octombrie 2019

Studiul fenologic al speciei Reynoutria sachalinensis (F.Schmidt) Nakai, crescute pe teritoriul Grădinii Botanice Naționale (Institut) „Alexandru Ciubotaru”


Pag. 25-26

Cîrlig Natalia
 
Grădina Botanică Naţională (Institut) "Alexandru Ciubotaru"
 
Disponibil în IBN: 8 decembrie 2019


Rezumat

Fenologia ca știință are scopul de a caracteriza fazele de dezvoltare ale unui grup de plante în decursul perioadelor de vegetație, sub influența diferitor factori cum ar fi: condițiile climatice din timpul actualei perioade de vegetație și al celei anterioare, perioada de dormanță, fotoperioada, agenții patogeni, factorii de sol. Specia R. sachalinensis, obiectul acestui studiu, reprezintă plante perene, erbacee, cu tulpini erecte de 5-6 m în condițiile R. Moldova. La începutul perioadei de vegetație tulpinile sunt verzi la culoare, iar spre sfârșitul vegetației, se brunifică și se lignifică. Frunzele simple, pețiolate, înzestrate cu peri pectori. Flori mici, adunate în înflorescență de tip panicul. Fructul achenă trigonică.  Observațiile fenologice au fost efectuate în colecția laboratorului Resurse vegetale, la plante de diferită vârstă (2, 3, 4 ani) ce au permis stabilirea relațiilor dintre fazele fenologice, condițiile climatice și vârsta plantelor. Pe durata unei perioade de vegetaţie plantele reuşesc să se maturizeze și trec tot ciclul fazelor vegetative și generative. Din ciclul fazelor vegetative prin care trec plantele speciei R. sachalinensis fac parte: inițierea vegetației, formarea frunzelor, formarea tulpinii. Din ciclul fazelor generative – formarea butonilor (butonizare), înflorirea, formarea fructelor şi etapa coacerii seminţelor.  În primul an de vegetaţie plantele trec doar prin fazele vegetative şi anume formarea tulpinilor cu frunze. Se formează o cantitate neînsemnată de masă verde, dar se dezvoltă intens sistemul radicular. Din anul doi de dezvoltare, se observă o creștere mai intensă a plantelor, cu formarea unei cantități mai mari de masă vegetală. În anul doi, plantele deja trec prin mai multe faze fenologice: demararea vegetației (ce coincide cu sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie), formarea primelor frunze, formarea tulpinii. Parțial trec și prin fazele generative: butonizare şi înflorire.  Formarea şi dezvoltarea fructelor nu a fost înregistrată. La plantele de doi ani fazele vegetative sunt cele mai îndelungate (168 zile), iar fazele generative doar 28 zile din toată perioada de vegetație. Începând cu a 3-a perioadă de dezvoltare, plantele reuşesc să treacă prin toate fazele fenologice caracteristice speciei, cu unele variații în dependenţă de condiţiile climatice înregistrate. Perioada de formare a butonilor este eşalonată, de aceea într-o perioadă de timp în inflorescențe pot fi şi butoni florali şi flori, iar la unele exemplare să se înceapă şi formarea seminţelor. Demararea vegetației este în strânsă legătură cu condițiile climatice. Plantele pot fi afectate de temperaturile negative de primăvară (-2..-40C). Mugurii dorminzi de dimensiuni mai mici, ce au pornit în creștere și frunzele noi formate, se înnegresc apoi se ofilesc. Acest fenomen încetinește procesul de inițiere a vegetației cu câteva zile. În intervalul de 5-6 zile plantele își reîncep vegetația. Încheierea sezonului de vegetaţie (moartea sezonieră) are loc toamna (sfârșitul lunii octombrie), o dată cu înregistrarea temperaturilor negative nocturne (-20C..-40C), iar cele diurne de circa +6..+80C, indiferent de vârsta plantelor. Plantele pierd capacitatea de a forma lăstari generativi, are loc necrotizarea şi caderea frunzelor de pe lăstari, pe tulpini rămân doar semințe complet formate, uscate și brunificate. În acest moment se încheie perioada de vegetaţie a plantelor.