Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie a unității spirituale românești
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1003 13
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-27 18:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.2(=135.1)(478) (1)
Folclor propriu-zis (720)
SM ISO690:2012
PROHIN, Andrei. Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie a unității spirituale românești. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2018, nr. 29(42), pp. 39-52. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 29(42) / 2018 / ISSN 1857-0054

Motivul mării în folclorul basarabean – mărturie a unității spirituale românești

The Motif of the Sea in the Bessarabian Folklore – A Witness of the Romanian Spiritual Unity

CZU: 398.2(=135.1)(478)

Pag. 39-52

Prohin Andrei
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 28 noiembrie 2019


Rezumat

Pornind de la studiul etnologului Petru Caraman, dedicat semnificațiilor Mării Negre în creația populară românească, autorul analizează motivul respectiv în folclorul basarabean. Imaginea mării se întâlnește în diverse specii literare: colinde, descântece, orații nupțiale, povești, ghicitori, zicători. Piesele culese în Basarabia confirmă concluziile lui P. Caraman că marea, în imaginarul românesc, simbolizează imensitatea, infinitul în spațiu, reprezintă o veche rută comercială și un sălaș al ființelor miraculoase. Numai o porțiune din teritoriul locuit de români (Dobrogea și sudul Basarabiei) se mărginește cu Marea Neagră. Însă imaginea mării este prezentă în folclorul din toate provinciile istorice românești. E o mărturie a unității spirituale a neamului românesc și, în particular, a continuității sale etnice, culturale între Prut și Nistru. Textele folclorice analizate ilustrează, de asemenea, valoarea tradiției orale ca izvor istoric – una din temele recurente ale operei lui Petru Caraman.

Starting from the study of the ethnologist Petru Caraman, dedicated to the significances of the Black Sea in the folk creation, the author analyses the named motif in the Bessarabian folklore. The motif of the sea is present in several literary species: carols, “descântece” [exorcisms], wedding orations, tales, riddles and sayings. The creations collected in Bessarabia confirm P. Caraman’s conclusions that, in the Romanian phantasy, the sea depicts the immensity, the infinite space; it is an important trade route and a dwelling for miraculous creatures. Only a part of the territory inhabited by Romanians (Dobrogea and southern Bessarabia) borders the Black Sea. However, the image of the sea is present in the folklore from all the Romanian historical provinces. It is a proof of the spiritual unity of the Romanian nation, particularly, of its ethnic and cultural continuity between Prut and Nistru. The analysed folkloric texts also illustrate the value of the oral tradition as historical source – one of the permanent topics in the creation of Petru Caraman.

Cuvinte-cheie
Marea Neagră, Basarabia, folclor, referințe istorice, mitologie populară,

Black Sea, Bessarabia, folklore, historical references, folk mythology