| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 1102 17 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-04-04 10:02 |
 SM ISO690:2012BUZDUGAN, Angela, BOTEZATU, Liuba. Principiul axiologiei generale în educația lingvistică și literară. In: Роль образования в подготовке конкурентоспособных специалистов. Студенческие исследования, Ed. 3, 28 aprilie 2016, Comrat. Комрат 2016г: Научно-исследовательский Центр «Прогресс» при Комратском госудаврственном университете, 2016, pp. 41-46. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Роль образования в подготовке конкурентоспособных специалистов. Студенческие исследования 2016 | ||||||
|
Conferința "Роль образования в подготовке конкурентоспособных специалистов. Студенческие исследования" 3, Comrat, Moldova, 28 aprilie 2016 | ||||||
|
||||||
| Pag. 41-46 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Imperativul primordial al zilei este cel al suplinirii nevoii de educație care își găsește un ecou deosebit pe pajinile noului Cod al Educației. Vizavi, de care faptun rol aparte în învățământul gimnazial și liceal îl are formarea unei culturi specifice de educație lingvistică și literară. În experiența noastră de toată zilele a forma o cultură specifică de educație la ore înseamnă a forma elevului un stil propriu de muncă intelectuală. Dar parcă poți forma elevului un anume stil de muncă intelectuală înafara aderenței la principiu axiologiei generale, înafara unui principiu de evidență a propriilor compliniri, adică înafara unui principiu edificator al celor trei principii de bază ale didacticii de totdeauna: cunoaștere, comunicare, creativitate!? Căci, de altfel, ce ar însemna a fi creativ, a forma creativitatea la elevi, dacă nu în primul rând a-l face să pătrundă în lumea cunoașterii studioase în general și în lumea cunoașterii de sine în special - a cunoașterii propriilor posibilități de a învăța, a comunica, a crea!? Toate exigenţele/posibilitățile de principiu axiologic integrator ale Graţierii ca drept Principiu Axiologic General, având la bază un suport integru individualizat de paşi/exegeze competenţiale, vizează în fond aceiaşi finalitate – aspiraţiile de totdeauna spre veşnicie, spre frumos, spre virtual, spre un spaţiu al luminilor, în care pe calea realizărilor normante, să fie încurajat fiecare: mai întâi cei tari, pentru ca şi cei timizi (cei slabi) să pretindă cu adevărat să fie mari. În baza cărui fapt preponderență investigațională capătă: Scopul definitoriu al experimentărilor noastre este axat pe tendința de a-i învăța pe toți să învețe, a-l deprinde pe fiecare să-și modifice inteligența, cultura intelectuală - dragostea de limba maternă, de plaiul natal. În această ordine a angajărilor investigațională ne axăm pe următoarele obiective: - A demonstra competențe de diagnosticare și pronosticare a nivelului de capacitate în rapoort cu cel cognitiv a elevilor implicați în procesul educațional; - A proiecta situații educaționale la temă, vizavi de indicatorii de capacitate pentru clasa inclusă în experiment; - A demonstra capacități de proiectare curriculară de lungă și scurtă durată; - A demonstra capacități de interactivizare a progresului de învățare prin raportarea metodelor și tehnicilor de muncă la realizarea obiectivelor preconizate; - A sintetiza/ concluziona, a lua unele decizii cu trimitere la rosturile principiul axiologiei generale în procesul formativ;Subiectul cercetării se rezumă în luările personale de atitudine cu trimitere la teorii ale comunicării:K.Johnson, L.King, S. N.Stanton; conceptul de educație lingvistică și literară: L. Botezatu, Vl. Pâslaru, T. Callo, Al. Crișan,; teorii ale creativității: C.Cucoș, Cezar Bârzea, Conceptul de retroacțiune:L. Botezatu,O. Oprea, N. Wiener, Vl.Guțu;conceptul de teorii ale cunoașterii:F. Frumos, I. Cerghit, S. Cristea, J.Elena; cultură a educației: V. Mândâcanu, Landsheere, Loke, John, Meier; principii educaționale. L. Pogolișa, L. Botezatu; tehnologii educaționale moderne: G de Landsheere.V. De Landsheere, M. Ionescu, V. Kulik. Întregul arsenal competențial de abordare tematică incită spre: - Motivarea alegerii temei vizavi de actualitatea ei; - Motivarea arsenalului metodologic investigațional; - Prezentarea logică a structurii investigației; - Competența de a ști să faci trimitere la sursele bibliografice, la notele conceptelor în domeniu; - A ști să rezumi conținutul întregului în elucidarea perspectivelor de viitor; - Racordarea la competența: a ști cum să te pretezi pe scara valorică a autenticității devenirii; - Eleganța manierei de a ști să-ți susții punctul de vedere, noutatea/ originalitatea investigației; În baza cercetării realizate înaintăm a susține următoarele teze: 1. Principiul axiologiei generale este un principiu edificator reglator de realizare a actelor cunoașterii-comunicării-creativității în sistem curricular-deschis. 2. Principiul axiologiei generale este un principiu de formare/sensibilizare a personalității ca drept valoare complexă în ce privește pregătirea elevului pentru integrarea într-o societate deschisă. 3. Toate cele zece exigențe ale lui PAG pot aduce prioritățile cuvenite numai fiind centrate pe următoarele competențe aliatorii vizate în ultima: a ști să intri în grațiile timpului valoric - a ști cum să intri în grațiile spațiului valoric - a ști să-ți porți cu demnitate mandatul divin Om. Descifrarea termenilor-cheie: principii,metode,competențe. Principiul este un element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. Principiul didactic este o teză generală care exprimă cerinţe obligatorii ale activităţii de predare-învăţare, este o generalizare a practicii de instruire, o expresie condensată a legilor instruirii. De asemenea, el poate fi definit ca normă orientativă, generală cu caracter director. Principiile prevăd anumite norme care caracterizează aplicarea lor în practică. Principiile învăţământului funcţionează ca idei de bază, orientative, care ghidează activitatea didactică a profesorului sau a învăţătorului ajutându-l să facă din predare mijlocitoarea şi stimulentul învăţării.Principiile didactice se referă la acele norme orientative, teze generale cu caracter director, care pot imprima procesului paideic un sens funcţional, asigurând prin acestea, o premisă a succesului în atingerea obiectivelor propuse . Principiile “Sunt norme sau teze generale … care se referă la procesul de învăţământ ca un sistem prin care se urmăreşte, în ultima instanţă, realizarea idealului educaţional, dezvoltarea integral–educaţională a personalităţii umane” . ―Principiul este expresia … legislaţiei în acţiune‖ .―Normele generale de activitate didactică care precizează cum anume să se transpună în viaţă scopurile didactice poartă denumirea de principii didactice‖ .―Principiile procesului de învăţământ reglează desfăşurarea activităţii didactice în timp şi spaţiu în conformitate cu anumite imperative axiologice– ipotetice sau / şi categorice‖. S. Cristea (Managementul educaţiei) clasifică principiile procesului de învăţământ în: principii pedagogice şi principii didactice, atribuindu-le următoarea specificare: ―Principiile pedagogice ale procesului de învăţământ reflectă imperativele axiomatice care ordonează proiectarea şi realizarea instruirii la linia de intersecţie dintre acţiunea educaţională şi acţiunea didactică‖. ―Principiile didactice ale procesului de învăţământ reprezintă un ansamblu de cerinţe categorice / operaţionale, care ordonează activitatea didactică de predare-învăţare-evaluare proiectată şi realizată de fiecare profesor în anumite condiţii pedagogice şi sociale concrete. În reluările lui S. Cristea principiile didactice poartă caracter obiectiv, sistematic şi global la nivel managerial implicând o logică succesivă de generare a lor. Conform aceluiaşi autor, ―Principiul autoreglării activităţii didactice implică perfecţionarea continuă a corelaţiei dintre profesor şi elev / student în termeni cibernetici ai teoriei informaţiei operabili la nivel de conexiune inversă externă, realizată de profesor … şi conexiune inversă internă, realizată de elev…‖. Metoda didactică este drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii. Etimologie: methodos (gr.) metha = spre, către odos = drum, cale. Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor săi― . Pot fi considerate drept „cale de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor―. Metoda poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc şi aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini, atitudini etc.―. În didactica modernă „metoda de învăţământ este înţeleasă ca un anumit mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată care să se apropie până la identificare cu una de cercetare ştiinţifică, de urmărire şi descoperire a adevărului şi de legare a lui de aspectele practice ale vieţii―. Rene Descartes pledează că metoda este un ansamblu de ―reguli sigure şi uşoare graţie cărora cine le va fi observat cu exactitate nu va lua niciodată ceva fals ca adevărat şi va ajunge, cruţându-şi puterile minţii şi mărindu-şi progresiv ştiinţa, la cunoaşterea adevărată a tuturor acelora de care va fi capabil. Procedeele didactice sunt elemente de detaliu ce intră în componenţa metodelor; sunt soluţii didactice practice ce concură la aplicarea cu eficienţă a metodei. Relaţia dintre metode şi procedee este una dinamica: în anumite contexte pedagogice o metoda se poate transforma în procedeu şi invers. Competenţele sunt definite ca ansambluri integrative de cunoştinţe, deprinderi, motivaţii şi atitudini care mijlocesc comportamentul profesional şi garantează acţiunea expertă în domenii şi în contexte specifice de activitate pentru profesia didactică Conceptul de competenţă a fost definit în diverse moduri. Într-o accepţiune largă, conceptul de competenţă poate fi definit ca fiind capacitatea unei persoane de a mobiliza un ansamblu integrat de resurse cognitive, afective, gestuale etc. pentru a realiza o serie de sarcini sau de situaţii problemă. În termeni pedagogici, competenţa este capacitatea elevului de a mobiliza un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi valori pentru a realiza familii de sarcini de învăţare. Competenţa este un potenţial care trebuie probat/demonstrat de elev în situaţii concrete. Desprindem ideea că o competenţă este un potenţial de soluționare a unei sarcini de învățare; se poate afirma că un elev deţine o competenţă anume numai dacă acel potenţial este probat/demonstrat/verificat în situaţii concrete ce aparţin unei familii de situaţii; pentru a proba o competenţă, un elev trebuie să mobilizeze resursele necesare. „A mobiliza‖ resursele înseamnă a le identifica, a le combina şi a le activa în situaţii concrete. Resursele necesare unei competenţe se compun din: cunoştinţe (a şti), deprinderi (a face), atitudini, valori (a deveni) Definiţiile pe care diferiţii autori le dau obiectivelor se întâlnesc, de regulă, în ideea de „aspect intenţional‖ sau „intenţionalitate‖ a procesului educativ, idee preluată dintr-o sursă comună. După D. Potolea, obiectiv în sens „generic‖ înseamnă „tipurile de schimbări pe care sistemul sau procesul de învăţămînt le preconizează să le introducă în dezvoltarea personalităţii elevilor‖, iar „in accepţiune restrînsă‖ el „indica achiziţii concrete şi controlabile‖ realizate intr-un timp scurt, cum ar fi o lecţie. La rândul sau, I. Strachinaru (1986) optează pentru definirea obiectivului drept „categoria‖ care arată „ce se urmăreşte în fiecare secvenţă a procesului educaţional şi cum se evaluează performanţele obţinute‖ prefigurând deja funcţiile îndeplinite. Principiul axiologiei generale/globale este prima manivelă de angajare a întregului proces educațional(metode și tehnici de muncă, strategii didactice în sistem curricular deschis) pe formarea de competențe, pe formarea personalității ca drept valoare complexă dinspre Omorizont al Misterelor(L.Blaga) înspre Om-Orizont al Marilor Virtuți(L.Botezatu). Principiul Axiologiei Generale/Globale este stimulul prim de formare a omului întreg, capabil să se integreze efectiv în socium. |
||||||
|
Cerif XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'> <cfResPubl> <cfResPublId>ibn-ResPubl-87953</cfResPublId> <cfResPublDate>2016</cfResPublDate> <cfStartPage>41</cfStartPage> <cfISBN></cfISBN> <cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/87953</cfURI> <cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Principiul axiologiei generale în educația lingvistică și literară</cfTitle> <cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>Imperativul primordial al zilei este cel al suplinirii nevoii de educație care își găsește un ecou deosebit pe pajinile noului Cod al Educației. Vizavi, de care faptun rol aparte în învățământul gimnazial și liceal îl are formarea unei culturi specifice de educație lingvistică și literară. În experiența noastră de toată zilele a forma o cultură specifică de educație la ore înseamnă a forma elevului un stil propriu de muncă intelectuală. Dar parcă poți forma elevului un anume stil de muncă intelectuală înafara aderenței la principiu axiologiei generale, înafara unui principiu de evidență a propriilor compliniri, adică înafara unui principiu edificator al celor trei principii de bază ale didacticii de totdeauna: cunoaștere, comunicare, creativitate!? Căci, de altfel, ce ar însemna a fi creativ, a forma creativitatea la elevi, dacă nu în primul rând a-l face să pătrundă în lumea cunoașterii studioase în general și în lumea cunoașterii de sine în special - a cunoașterii propriilor posibilități de a învăța, a comunica, a crea!? Toate exigenţele/posibilitățile de principiu axiologic integrator ale Graţierii ca drept Principiu Axiologic General, având la bază un suport integru individualizat de paşi/exegeze competenţiale, vizează în fond aceiaşi finalitate – aspiraţiile de totdeauna spre veşnicie, spre frumos, spre virtual, spre un spaţiu al luminilor, în care pe calea realizărilor normante, să fie încurajat fiecare: mai întâi cei tari, pentru ca şi cei timizi (cei slabi) să pretindă cu adevărat să fie mari. În baza cărui fapt preponderență investigațională capătă: Scopul definitoriu al experimentărilor noastre este axat pe tendința de a-i învăța pe toți să învețe, a-l deprinde pe fiecare să-și modifice inteligența, cultura intelectuală - dragostea de limba maternă, de plaiul natal. În această ordine a angajărilor investigațională ne axăm pe următoarele obiective: - A demonstra competențe de diagnosticare și pronosticare a nivelului de capacitate în rapoort cu cel cognitiv a elevilor implicați în procesul educațional; - A proiecta situații educaționale la temă, vizavi de indicatorii de capacitate pentru clasa inclusă în experiment; - A demonstra capacități de proiectare curriculară de lungă și scurtă durată; - A demonstra capacități de interactivizare a progresului de învățare prin raportarea metodelor și tehnicilor de muncă la realizarea obiectivelor preconizate; - A sintetiza/ concluziona, a lua unele decizii cu trimitere la rosturile principiul axiologiei generale în procesul formativ;Subiectul cercetării se rezumă în luările personale de atitudine cu trimitere la teorii ale comunicării:K.Johnson, L.King, S. N.Stanton; conceptul de educație lingvistică și literară: L. Botezatu, Vl. Pâslaru, T. Callo, Al. Crișan,; teorii ale creativității: C.Cucoș, Cezar Bârzea, Conceptul de retroacțiune:L. Botezatu,O. Oprea, N. Wiener, Vl.Guțu;conceptul de teorii ale cunoașterii:F. Frumos, I. Cerghit, S. Cristea, J.Elena; cultură a educației: V. Mândâcanu, Landsheere, Loke, John, Meier; principii educaționale. L. Pogolișa, L. Botezatu; tehnologii educaționale moderne: G de Landsheere.V. De Landsheere, M. Ionescu, V. Kulik. Întregul arsenal competențial de abordare tematică incită spre: - Motivarea alegerii temei vizavi de actualitatea ei; - Motivarea arsenalului metodologic investigațional; - Prezentarea logică a structurii investigației; - Competența de a ști să faci trimitere la sursele bibliografice, la notele conceptelor în domeniu; - A ști să rezumi conținutul întregului în elucidarea perspectivelor de viitor; - Racordarea la competența: a ști cum să te pretezi pe scara valorică a autenticității devenirii; - Eleganța manierei de a ști să-ți susții punctul de vedere, noutatea/ originalitatea investigației; În baza cercetării realizate înaintăm a susține următoarele teze: 1. Principiul axiologiei generale este un principiu edificator reglator de realizare a actelor cunoașterii-comunicării-creativității în sistem curricular-deschis. 2. Principiul axiologiei generale este un principiu de formare/sensibilizare a personalității ca drept valoare complexă în ce privește pregătirea elevului pentru integrarea într-o societate deschisă. 3. Toate cele zece exigențe ale lui PAG pot aduce prioritățile cuvenite numai fiind centrate pe următoarele competențe aliatorii vizate în ultima: a ști să intri în grațiile timpului valoric - a ști cum să intri în grațiile spațiului valoric - a ști să-ți porți cu demnitate mandatul divin Om. Descifrarea termenilor-cheie: principii,metode,competențe. Principiul este un element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. Principiul didactic este o teză generală care exprimă cerinţe obligatorii ale activităţii de predare-învăţare, este o generalizare a practicii de instruire, o expresie condensată a legilor instruirii. De asemenea, el poate fi definit ca normă orientativă, generală cu caracter director. Principiile prevăd anumite norme care caracterizează aplicarea lor în practică. Principiile învăţământului funcţionează ca idei de bază, orientative, care ghidează activitatea didactică a profesorului sau a învăţătorului ajutându-l să facă din predare mijlocitoarea şi stimulentul învăţării.Principiile didactice se referă la acele norme orientative, teze generale cu caracter director, care pot imprima procesului paideic un sens funcţional, asigurând prin acestea, o premisă a succesului în atingerea obiectivelor propuse . Principiile “Sunt norme sau teze generale … care se referă la procesul de învăţământ ca un sistem prin care se urmăreşte, în ultima instanţă, realizarea idealului educaţional, dezvoltarea integral–educaţională a personalităţii umane” . ―Principiul este expresia … legislaţiei în acţiune‖ .―Normele generale de activitate didactică care precizează cum anume să se transpună în viaţă scopurile didactice poartă denumirea de principii didactice‖ .―Principiile procesului de învăţământ reglează desfăşurarea activităţii didactice în timp şi spaţiu în conformitate cu anumite imperative axiologice– ipotetice sau / şi categorice‖. S. Cristea (Managementul educaţiei) clasifică principiile procesului de învăţământ în: principii pedagogice şi principii didactice, atribuindu-le următoarea specificare: ―Principiile pedagogice ale procesului de învăţământ reflectă imperativele axiomatice care ordonează proiectarea şi realizarea instruirii la linia de intersecţie dintre acţiunea educaţională şi acţiunea didactică‖. ―Principiile didactice ale procesului de învăţământ reprezintă un ansamblu de cerinţe categorice / operaţionale, care ordonează activitatea didactică de predare-învăţare-evaluare proiectată şi realizată de fiecare profesor în anumite condiţii pedagogice şi sociale concrete. În reluările lui S. Cristea principiile didactice poartă caracter obiectiv, sistematic şi global la nivel managerial implicând o logică succesivă de generare a lor. Conform aceluiaşi autor, ―Principiul autoreglării activităţii didactice implică perfecţionarea continuă a corelaţiei dintre profesor şi elev / student în termeni cibernetici ai teoriei informaţiei operabili la nivel de conexiune inversă externă, realizată de profesor … şi conexiune inversă internă, realizată de elev…‖. Metoda didactică este drumul sau calea de urmat în activitatea comună a profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii. Etimologie: methodos (gr.) metha = spre, către odos = drum, cale. Metodele didactice reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile profesorului şi ale elevilor săi― . Pot fi considerate drept „cale de urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor―. Metoda poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi însuşesc şi aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice, aptitudini, atitudini etc.―. În didactica modernă „metoda de învăţământ este înţeleasă ca un anumit mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată care să se apropie până la identificare cu una de cercetare ştiinţifică, de urmărire şi descoperire a adevărului şi de legare a lui de aspectele practice ale vieţii―. Rene Descartes pledează că metoda este un ansamblu de ―reguli sigure şi uşoare graţie cărora cine le va fi observat cu exactitate nu va lua niciodată ceva fals ca adevărat şi va ajunge, cruţându-şi puterile minţii şi mărindu-şi progresiv ştiinţa, la cunoaşterea adevărată a tuturor acelora de care va fi capabil. Procedeele didactice sunt elemente de detaliu ce intră în componenţa metodelor; sunt soluţii didactice practice ce concură la aplicarea cu eficienţă a metodei. Relaţia dintre metode şi procedee este una dinamica: în anumite contexte pedagogice o metoda se poate transforma în procedeu şi invers. Competenţele sunt definite ca ansambluri integrative de cunoştinţe, deprinderi, motivaţii şi atitudini care mijlocesc comportamentul profesional şi garantează acţiunea expertă în domenii şi în contexte specifice de activitate pentru profesia didactică Conceptul de competenţă a fost definit în diverse moduri. Într-o accepţiune largă, conceptul de competenţă poate fi definit ca fiind capacitatea unei persoane de a mobiliza un ansamblu integrat de resurse cognitive, afective, gestuale etc. pentru a realiza o serie de sarcini sau de situaţii problemă. În termeni pedagogici, competenţa este capacitatea elevului de a mobiliza un ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi valori pentru a realiza familii de sarcini de învăţare. Competenţa este un potenţial care trebuie probat/demonstrat de elev în situaţii concrete. Desprindem ideea că o competenţă este un potenţial de soluționare a unei sarcini de învățare; se poate afirma că un elev deţine o competenţă anume numai dacă acel potenţial este probat/demonstrat/verificat în situaţii concrete ce aparţin unei familii de situaţii; pentru a proba o competenţă, un elev trebuie să mobilizeze resursele necesare. „A mobiliza‖ resursele înseamnă a le identifica, a le combina şi a le activa în situaţii concrete. Resursele necesare unei competenţe se compun din: cunoştinţe (a şti), deprinderi (a face), atitudini, valori (a deveni) Definiţiile pe care diferiţii autori le dau obiectivelor se întâlnesc, de regulă, în ideea de „aspect intenţional‖ sau „intenţionalitate‖ a procesului educativ, idee preluată dintr-o sursă comună. După D. Potolea, obiectiv în sens „generic‖ înseamnă „tipurile de schimbări pe care sistemul sau procesul de învăţămînt le preconizează să le introducă în dezvoltarea personalităţii elevilor‖, iar „in accepţiune restrînsă‖ el „indica achiziţii concrete şi controlabile‖ realizate intr-un timp scurt, cum ar fi o lecţie. La rândul sau, I. Strachinaru (1986) optează pentru definirea obiectivului drept „categoria‖ care arată „ce se urmăreşte în fiecare secvenţă a procesului educaţional şi cum se evaluează performanţele obţinute‖ prefigurând deja funcţiile îndeplinite. Principiul axiologiei generale/globale este prima manivelă de angajare a întregului proces educațional(metode și tehnici de muncă, strategii didactice în sistem curricular deschis) pe formarea de competențe, pe formarea personalității ca drept valoare complexă dinspre Omorizont al Misterelor(L.Blaga) înspre Om-Orizont al Marilor Virtuți(L.Botezatu). Principiul Axiologiei Generale/Globale este stimulul prim de formare a omului întreg, capabil să se integreze efectiv în socium.</p></cfAbstr> <cfResPubl_Class> <cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfResPubl_Class> <cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId> <cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfPers_ResPubl> <cfPersId>ibn-person-70188</cfPersId> <cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> </cfPers_ResPubl> <cfPers_ResPubl> <cfPersId>ibn-person-30952</cfPersId> <cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> </cfPers_ResPubl> </cfResPubl> <cfPers> <cfPersId>ibn-Pers-70188</cfPersId> <cfPersName_Pers> <cfPersNameId>ibn-PersName-70188-2</cfPersNameId> <cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId> <cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> <cfFamilyNames>Buzdugan</cfFamilyNames> <cfFirstNames>Angela</cfFirstNames> </cfPersName_Pers> </cfPers> <cfPers> <cfPersId>ibn-Pers-30952</cfPersId> <cfPersName_Pers> <cfPersNameId>ibn-PersName-30952-2</cfPersNameId> <cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId> <cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2016T24:00:00</cfStartDate> <cfFamilyNames>Ботезату</cfFamilyNames> <cfFirstNames>Люба</cfFirstNames> </cfPersName_Pers> </cfPers> </CERIF>
|
|
|
