Republica Moldova a cunoscut diferite etape de evoluţie în procesul de educaţie, iniţial structura sistemului educaţional a fost parte componentă a sistemului universitar sovietic, cunoscând o evoluţie constantă şi păstrând aceeaşi tendinţă promovată în toate şcolile din mediul universitar şi institutele de cercetare din cadrul Academiei de Ştiinţe din URSS. În acastă direcţie au evoluat şi studiile geochimice pe soluri în Republica Moldova, care au fost conduse atât în mediul universitar, cât şi prin intermediul cercetărilor ştiinţifice în instituţiile abilitate. Sistemul educaţional în domeniul geochimiei solurilor a avut de suferit în perioada de tranziţie şi nu a cunoscut o evoluţie constantă apropiată de cea din ţările Uniunii Europene şi alte ţări din lume [1, 2]. Maniera în care au fost predate cursurile, în perioada de tranziţie care au enunţat geochimia şi rolul microelementelor în curricula universitare au prezentat tendinţele păstrate din şcoala sovietică şi nu au cunoscut nicio evoluţie constantă în timp cu referinţă la teritoriul Republicii Moldova. Repetarea unor noţiuni geochimice, care nu se adaptau la cerinţele promovate în şcolile din Vest şi Est, a creat condiţii defavorabile şi a încetat procesul de evoluţie a geochimiei pe teritoriul R. Moldova, la nivel internaţional acestea au fost redefinite şi abordate la un nivel mult mai avansat [1, 2]. În acest rezumat, dorim să punctăm cele mai importante aspecte care ţin de modul de predare şi cercetare, care considerăm noi că ar trebui să revină în actualitate şi să contribuie la păstrarea unei evoluţii constante în mediul universitar pentru a asigura transferul de cunoştinţe. Punctul de plecare este manuscrisul, suportul de curs al profesorului Universităţii de Stat din Moldova I. S. Rabinovici Microelemente, redactat în anul 1971 şi publicaţiile sale apărute în literatura de specialitate din Ştiinţa Solului şi Ştiinţele Agricole între anii 1969-1980. Suportul de curs prezintă principalele aspecte teoretice ale disciplinei şi transmit cunoştintele de bază, fiind divizat în câteva capitole de bază: Microelementele caractarizare generală; Istoricul cercetărilor; Sursa microelementelor din soluri şi plante; Clasificarea geochimică a elementelor; Principalele legităţi de migraţie a microelementelor în hipergeneză (în condiţii de suprafaţă); Landşaftul geochimic. Publicaţiile ştiinţifice la care vom face referinţă descriu caracteristicile geochimice ale solurilor Moldovei [3], particularităţile geochimice ale acestora [4] şi prezintă descrierea a 28 de elemente chimice, rare şi disperse din componentele biosferei [5] şi se încheie cu o sistematizare şi generalizare a conţinuturilor elementelor chimice pe toată suprafaţa Moldovei, într-un capitol separat – Biogeochimia microelementelor în Moldova [6]. Caracteristicile geochimice ale solurilor din Moldova au fost prezentate de I. Rabinovici prin prisma conţinutului elementelor chimice în solurile şi rocile din Moldova şi compararea acestora. I.Rabinovici analizează 17 elemente chimice grupate în următoarea formă: I; B; elemente alcalinopământoase Sr, Ba şi Be; elemente hidrolizate: Ti, Zr şi Ga; elementele din grupa fierului: V, Cr, Ni, Co şi Mn; Pb; Mo; elemente rare Y şi Yb. Marea majoritate dintre acestea sunt tipice litofile şi nivelul de conţinut al elementelor din soluri depinde de concentraţia acestora în roci. Totuşi, în urma proceselor de pedogeneză are loc o restructurare profundă a elementelor chimice din materialul parental, care depinde de direcţia proceselor şi particularităţile geochimice individuale ale elementelor. În solurile de pădure, diferenţierea pe profil conduce la formarea următoarelor orizonturi geochimice: a) acumulativ, în care are loc acumularea Mn, Pb, Ba, şi într-o măsură mai mică alte elemente, care se acumulează ca urmare a proceselor biogeochimice specifice; b) eluvial, sunt îndepărtate I, Sr, marea majoritate dintre metalele grele şi are loc acumularea reziduală a elementelor slab mobile Ti, Zr, Y; c) iluvial, în care se acumulează predominant metalele grele; d) iluvial carbonatic, unde se suspendă circulaţia migranţilor activi, ca I, Sr şi Mn. Aceste orizonturi geochimice nu corespund întotdeauna cu orizonturile genetice şi sunt determinate pe baza caracteristicilor individuale ale elementelor, în special mobilitatea acestora. După mărimea coeficientului eluvial calculat pe elementele enumerate se formează următoarea serie de mobilitate: I>Sr>Ni>Mo>Ga >V >Be, Co >Cr>B>Pb>Yb, Y, Ba > Zr, Ti [3]. Particularităţile geochimice ale solurilor au fost descrise de I. Rabinovici prin calcularea coeficienţilor eluvial (KE) şi acumulativ (KA) cu utilizarea elementului martor – titan, unul dintre cele mai puţin mobile elemente luat în considerare într-un mediu biogeochimic. Calculele au fost efectuate după următoarele formule: KE - X il X el ∶ Ti il Ti el = X il ∙Ti el X el ∙Ti il , KA - X ac X el ∶ Ti ac Ti el = X ac ∙Ti el X el ∙Ti ac , unde X şi Ti – conţinutul elementului determinat, şi Ti în orizontul corespunzător (il – iluvial; el – eluvial; ac – acumulativ) [4]. Clasificarea geochimică a elementelor propusă de Vinogradov a fost adaptată pe teritoriul R. Moldova de I. Rabinovici şi are în vedere atât ponderea pe care o au elementele în constituţia scoarţei terestre, cât şi caracteristicile geochimice. I.Rabinovici descrie conţinutul a 28 de elemente rare şi disperse studiate în componentele biosferei din Republica Moldova.Elemente alcaline Rb, Li, Cs; elemente alcalino-pământoase Sr, Ba şi Be; B; F; I; Y, Yb, La, Sc; Cu, Zn; Ag; Pb; Sn; Mo; Ga şi Ge; Ti şi Zr; elementele din grupa fierului: V, Cr, Mn, Co, Ni. Legităţile care vizează distribuţia elementelor chimice rare şi disperse din soluri au în vedere şi conţinutul acestora în rocile, care stau la baza formării solurilor şi arată o dependenţă clară între conţinuturile de elemente chimice din soluri şi roci. Solurile moştenesc de la roci principalele legităţi de distribuţie confirmate prin corelaţia semnificativă calculată între elementele din roci şi soluri. Coeficientul de corelaţie pentru V, Pb, Ga, Cr şi Zr este 0,7-0,8; pentru Ni, Mo, Ba, B, Ti 0,5-0,6. Un coeficient de corelaţie mai mic este caracteristic pentru Co, Mn, I, Sr, Cu elemente biofile cu mobilitate ridicată în biosferă [5]. În încheiere, sitematizarea conţinuturilor elementelor chimice pe toată suprafaţa Moldovei prezentată de I. Rabinovici cuprinde valorile medii şi intervalele de conţinut ale acestora în roci şi soluri şi prezintă separat cartarea geochimică a elementelor din sol (I, Ba, Be, Ti, Zr, Ga, V, Cr, Ni, Co, Mn, Cu, Zn, Pb, Mo, Y, Yb) pe tot teritoriul Republicii Moldova [6]. Rezultatele cercetărilor noastre (2007-2009) conduse cu scopul de a observa şi a analiza distribuţia conţinutului de elemente chimice (Zn, Cu, Pb, Co, Ni, Cr, Fe, Mn, Cd, As, Mo, Ba) în orizontul superior al solurilor şi distribuţia acestora pe verticală în profilul solului, ne permit să comparăm conţinuturile măsurate recent pe câteva elemente chimice cu cele prezentate în literatura de specialitate [7, 8, 9]. Pe baza celor expuse anterior, putem conchide că valorile conţinuturilor noastre se încadrează în limitele şi legităţile cartării geochimice existente în Republica Moldova. În solul din pădure analizat au fost identificate aceleaşi legităţi de distribuţie verticală pe profil şi prezenţa orizonturilor geochimice. În plus, am analizat şi dedus legităţile de distribuţie verticală a elementelor în solurile din păşuni şi am descris conţinutul acestora în orizontul de suprafaţă a ternurilor agricole