O condiție importantă, ce influențează perceperea mesajelor electorale, este încrederea în organele mass-media. Astfel, în noiembrie 2014, Institutul de Politici Publice a publicat rezultatele unui sondaj de opinie. La întrebarea: „Care este cea mai importantă sursă pentru informarea dvs?”, răspunsurile au fost următoarele: televiziunea – 82% din respondenți; radioul – 39%, internetul – 20%, ziarele – 17% [1]. În Republica Moldova, mass-media numără 64 de posturi de televiziune (5 cu acoperire națională), 57 de stații de radio, circa 400 de publicații scrise și numeroase mass-media on-line [2]. Mass-media aflată sub jurisdicția Republicii Moldova a reflectat campania electorală pentru alegerile parlamentare, în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova, ale Codului Electoral, ale Codului Audiovizualului, ale Legii presei, ale Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și ale actelor internaționale la care Republica Moldova este parte. În prezent, pe piața informațională autohtonă activează 12 agenții informaționale, care pot fi considerate principalii furnizori de știri ai presei scrise. Agențiile de presă se prezintă ca un organism integru, care dă tonul presei moldovenești, influențând modul de selectare a subiectelor. Doar două agenții de știri, Moldopress și Infotag au difuzat 600 de știri timp de două luni (28 septembrie-28 noiembrie 2014), cca. 60% dintre ele revenind agenției Infotag. Agenția informațională de stat Moldopress a difuzat multe știri care i-au pus în lumină pozitivă pe liderii Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Liberal (PL), în calitatea lor de președinți ai formațiunilor politice. În anul 2014, în Republica Moldova s-au editat 230 de ziare, inclusiv 45 raionale și de teritoriu, cu un tiraj de peste 32 de milioane de exemplare [3]. În perioada campaniei electorale a sporit considerabil interesul cititorilor față de informațiile din presă și s-a majorat tirajul ziarelor, care număra peste 40 de milioane de exemplare. De altfel, în această perioadă au fost publicate și suplimente ale unor ziare cu tiraj deosebit de mare. Numai pe parcursul unei luni (octombrie-28 noiembrie 2014), presa scrisă, inclusiv agențiile de presă și portalurile web, au publicat în total peste 4560 de materiale, precum și știri, articole de opinie, publicitate electorală, interviuri și alte materiale din categoria programelor electorale, sondaje de opinie etc. Specificăm şi următorul fapt: concurentul electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a difuzat în toată republica ziarul „Socialiștii” (în limba română și în limba rusă) cu un tiraj de peste 900 000 de exemplare [4]. Ziarele din ţară au publicat în campania electorală peste 1000 de articole care au vizat direct sau indirect alegerile. Cele mai multe materiale relevante au apărut în „Moldova Suverană” (84) și „Nezavisimaia Moldova” (72). Menționăm că 75% din articole au fost din categoria știrilor obișnuite, iar 25% au abordat un subiect controversat în contextul electoral. Mai puțin de 15% din articole consacrate temei electorale au fost nepărtinitoare, celelalte au relatat despre alegeri și concurenții electorali prin prisma autorului și opinia acestuia. Cotidianul „Nezavisimaia Moldova” a continuat să favorizeze masiv Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), care a fost prezentat aproape exclusiv în context pozitiv. PLDM, PDM, PL, mai rar PSRM și Partidul Popular din Republica Moldova (PPRM), dimpotrivă, au fost defavorizați prin prezentarea aproape de fiecare dată în context negativ. Principiul egalității de gen a fost în mare parte neglijat. În ziarul „Nezavisimaia Moldova” doar 8% din surse au fost femei, iar „Moldova Suverană” nu a citat nicio sursă de gen feminin în articolele despre campania electorală. Ziarele „Moldova Suverană” și „Nezavisimaia Moldova” nu s-au preocupat de educația electorală a cititorilor, în total fiind publicate în ambele publicații doar 7 materiale de acest gen. Cotidianul „Timpul” a favorizat concurentul electoral PL care a fost menționat de mai multe ori în context pozitiv, iar PSRM și PCRM, dimpotrivă, au avut cele mai multe apariții în context negativ. „Jurnal de Chișinău” nu a favorizat vreun concurent electoral, iar PSRM și PCRM au fost menționați preponderent în context negativ. „Komsomoliskaia Pravda v Moldove” a scris doar în context neutru, iar ,,Vesti Găgăuzii”, practic, nu s-a referit la concurenții în alegeri. Cotidianul „Panorama” a favorizat clar concurentul electoral Partidul Politic Partidul „Renaștere-Vozrojdenie” (PPP,,Renaştere”), care a apărut, în temei, în context pozitiv și i s-a oferit un spațiu relativ mare pentru intervenții directe. În schimb PDM a fost defavorizat masiv, prin prezentarea frecventă în context negativ. Totodată „Ziarul Național” a defavorizat masiv PPRM prin prezentarea frecventă în context negativ (de 15 ori). Concurentul electoral PLDM, dimpotrivă, a fost favorizat, fiind unicul partid prezentat în context pozitiv. În multe articole din ziare se accentuează faptul că transparența financiară prin care să fie informați alegătorii cu privire la cei care sprijină financiar n-a fost asigurată. Drept confirmare sunt aduse un șir de cazuri de finanțare ilegală a campaniei electorale. Corupția parlamentară a servit drept teren rodnic pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, fapt ce antrenează cheltuieli serioase din resurse de stat și împiedică funcționarea normală a instituțiilor democratice. Aceasta are loc din cauza lipsei unei legislații care ar permite un control riguros al finanțării participanților la scrutinele electorale și al securității financiare a statului în special. Apropo, cu patru zile înaintea alegerilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) a propus excluderea din campania electorală a Partidului Politic „Patria”, condus de Renato Usatîi. Decizia CEC a venit în urma unei sesizări a Inspectoratului General de Poliție care a acuzat acest partid că ar fi folosit în campania electorală resurse financiare din străinătate – 430 000 de euro [5]. Renato Usatîi, însă, a declarat că toate aceste acuzări sunt „fabricate politic” și înscenate de către angajații Inspectoratului General de Poliție. Campania electorală a fost reflectată pe larg de posturile de televiziune, posturile de radio, de sursele mass-media on-line. În perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost utilizate și alte tipuri de activități de agitație electorală: „de la ușă la ușă”, agitația telefonică, autovehicule cu publicitate audio și vizuală, on-line, întâlniri cu alegătorii, petreceri pentru tineri, publicitate stradală şi altele. În republică s-a desfășurat cel de-al nouălea scrutin al alegerilor parlamentare. Cu toate că în această perioadă s-a amplificat activitatea socială și politică a oamenilor, a crescut semnificativ interesul lor față de problemele politice și de stat, atitudinea negativă a alegătorilor față de parlamentari continuă să mai persiste. Reflectarea campaniei electorale în mass-media are un impact puternic asupra opiniei publice și dacă procesul electoral nu este prezentat și reflectat în mod echilibrat și imparțial, cetățenii vor fi lipsiți de posibilitatea unui vot conștient, informat, iar alegerile nu vor putea fi considerate pe deplin libere și corecte.