Amenda judiciară este o sancţiune procedurală ce se aplică în cazul săvârşirii vreuneia din faptele ce constituie abateri în cadrul procesului penal, manifestate prin neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor procesuale [1, p.141]. În vederea asigurării unei bune desfăşurări a activităţii procesuale, art.201 alin.(1) CPP prevede amenda judiciară ca sancţiune bănească aplicată de către instanţa de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal [2, p.221]. Având în vedere obiectul său specific, precum şi cadrul legal în care este aplicată, amenda judiciară are anumite caractere: a) Amenda judiciară este o măsură de influenţă aplicată cu ocazia săvârşirii abaterii în cursul procesului penal. Potrivit art.201 alin.(3) CPP, se consideră abateri: neîndeplinirea de către orice persoană prezentă la şedinţa de judecată a măsurilor luate de către preşedintele şedinţei în conformitate cu cerinţele art.334 CPP; neexecutarea ordonanţei sau a încheierii de aducere silită; neprezentarea nejustificată a martorului, expertului, specialistului, interpretului, traducătorului sau apărătorului legal citaţi la organul de urmărire penală sau instanţă, precum şi a procurorului la instanţă şi neinformarea acestora despre imposibilitatea prezentării, când prezenţa lor este necesară; tergiversarea de către expert, interpret sau traducător a executării însărcinărilor primite; neluarea de către conducătorul unităţii, în care urmează să se efectueze o expertiză, a măsurilor necesare pentru efectuarea acesteia; neîndeplinirea obligaţiei de prezentare, la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei, a obiectelor sau a documentelor de către conducătorul unităţii sau de către persoanele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a acestei obligaţii; nerespectarea obligaţiei de păstrare a mijloacelor de probă; alte abateri pentru care legea procesual-penală prevede amenda judiciară. În acest context, ar fi bine-venită suplimentarea prevederilor legale cu o dispoziţie prin care s-ar stabili sancţionarea cu amendă judiciară neexecutarea dispoziţiei de a escorta în instanţa de judecată a inculpatului arestat deţinut în instituţia penitenciară. Respectiva propunere este argumentată de statisticile pe care le prezintă instanţele de gradul întâi şi doi la care se perturbează agendele de lucru şi din motivul neexecutării dispoziţiilor în cauză, ba mai mult lipsa unor pârghii de a influenţa administraţia instituţiilor penitenciare facilitează această stare de lucruri. b) Amenda judiciară este o măsură de influenţă represivă. Această trăsătură se manifestă prin efectul şi consecinţele generate, în special prin micşorarea silită a patrimoniului persoanei faţă de care este aplicată, cea din urmă fiind obligată să achite suma de bani stabilită de judecătorul de instrucţie, după caz de instanţa de judecată, fiind totodată şi consecinţa încălcării normelor procesual-penale imperative de către persoana sancţionată. Amenda judiciară nu are caracterul unei reparaţii materiale sau morale a prejudiciilor cauzate părţii vătămate. c) Amenda judiciară este o măsură de influenţă pecuniară. Amenda judiciară se stabileşte în unităţi convenţionale şi constă în obligarea la plata unei sume cuprinsă înte 1 şi 25 unităţi (unitatea convenţională de amendă judiciară este egală cu 20 de lei). d) Amenda judiciară este o măsură de influenţă aplicată prin hotărâre judecătorească. Pentru abaterile comise în cursul urmăririi penale, amenda judiciară se aplică de către judecătorul de instrucţie la demersul persoanei care efectuează urmărirea penală. Cu această ocazie, judecătorul de instrucţie emite o încheiere. Pentru abaterile comise în cursul judecării cauzei, amenda judiciară se aplică de către instanţa care judecă cauza, iar încheierea privind aplicarea amenzii judiciare se include în procesul-verbal al şedinţei de judecată. e) Urmare a posibilităţii, în mod practic, a oricărei persoane vătămate în drepturile sale, să ceară anularea actului sau a măsurilor dispuse prin care consideră că i-au fost prejudiciate interesele legitime, încheierea judecătorului de instrucţie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă. Încheierea instanţei de judecată privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacată separat cu recurs. Având în vedere imperfecţiunile dispoziţiilor de la art. 201 CPP, după alineatul (6) din articolul vizat se propune introducerea unor noi prevederi, alineatul (61 ) cu următorul cuprins: „(61 ) Persoana sancţionată prin încheiere judecătorească cu amenda judiciară poate depune în aceeaşi instanţă cerere de reexaminare a încheierii în vederea anulării ori reducerii amenzii. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei.”; iar alineatele (7) şi (8) vor avea următorul conţinut: „(7) Încheierea judecătorului de instrucţie prin care s-a examinat cererea cu privire la anularea sau reducerea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs în instanţa ierarhic superioară în termen de 3 zile de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată amendă. Recursul se examinează în condiţiile art.311 şi 312. (8) Încheierea instanţei de judecată prin care s-a examinat cererea cu privire la anularea sau reducerea amenzii judiciare poate fi atacată cu recurs”. Prin acestea se instituie o nouă modalitate de evaluare a motivelor pentru care a fost aplicată amenda judiciară. Propunerea de completare este conformă principiului dreptului la un recurs efectiv şi, totodată, degajă din intensitatea volumului de lucru al curţilor de apel prin epuizarea situaţiei generatoare de contestare. f) Aplicarea amenzii judiciare nu înlătură răspunderea penală în cazul în care fapta constituie infracţiune. Drept urmare, amenda judiciară aplicată în cursul procesului penal nu scuteşte făptuitorul de răspunderea pe care o poartă în legătură cu infracţiunea săvârşită, acestuia fiindu-i aplicată ulterior pedeapsa penală. Amenda judiciară are caracter deosebit faţă de amenda penală. În timp ce amenda judiciară este consecinta nerespectării comportamentului solicitat şi ordinii stabilite în cursul procesului penal, amenda penală se aplică ca urmare a săvârşirii unei fapte prejudiciabile. Ca modalitate a sancţiunii penale amenda penală are scopul restabilirii echităţii sociale încălcate prin fapta ilicită şi reeducarea condamnatului. Cu referire la amenda penală, se poate invoca faptul că aceasta reprezintă reacţia justiţiei la fapta prejudiciabilă săvârşită, fiind stabilită în raport cu gradul de vinovăţie a făptuitorului şi prejudiciului cauzat; se înscrie în cazierul judiciar al condamnatului, reprezentând un antecedent penal; poate fi aplicată doar prin sentinţa instanţei de judecată; este aplicată doar pentru infracţiunile ale căror pericol social este redus; mărimea este cuprinsă între anumite limite, cuantumul concret fiind stabilit proporţional vinovăţiei şi gradului de pericol; neexecutarea intenţionată a amenzii penale este înlocuită cu o altă sancţiune, în vederea obţinerii scopului final al pedepsei penale – reeducarea infractorului (în locul amenzii penale poate fi aplicată pedeapsa închisorii, aceasta fiind ajustată şi adaptată în funcţie de circumstanţe şi de necesitatea de reeducare a făptuitorului). Prin urmare, amenda judiciară şi amenda penală au diferite scopuri şi temeiuri de aplicare, acestea, de asemenea, fiind aplicate în diferite momente ale procesului penal. În concluzie, afirmăm că amenda judiciară ca măsură de constrângere procesual-penală urmăreşte, pe de o parte, asigurarea desfăşurării normale a procesului penal, pe de alta, sancţionarea persoanei care a comis o abatere în cadrul procesului. O cerinţă stabilită de tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, în privinţa aplicării unor asemenea măsuri de constrângere, este respectarea limitelor acesteia. Astfel, amenda judiciară va fi aplicată în funcţie de gravitatea abaterii săvârşite, întrucât nu are drept scop repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Atât caracterul personal al amenzii, cât şi reglementarea strictă a acesteia, au rolul de a exclude abuzurile subiecţilor oficiali şi de a asigura un cadru legal favorabil realizării drepturilor constituţionale ale persoanelor.