n societatea contemporană au loc schimbări mari şi profunde în economie, politică, în viaţa şi structura socială a ţării. Toatre acestea duc la transformări în producţie, şi locul de existenţă a omului în această producţie, în schimbarea convingerilor şi lumii lui spirituale. Societatea înaintează cerinţe noi faţă de personalitatea omului, de pregătirea lui teoretică şi profesională. De rezultatul muncii oamenilor instruiţi şi educaţi în instituţiile de învăţămînt depinde dezvoltarea de mai departe şi soarta ţării. Instituţiile de învăţămînt ocupă locul de funte în societate. Ele soluţionează problema fundamentală socială - formează personalitatea omului, o personalitate multilateral dezvoltată, independentă, liberă, creatoare, cu înalte calităţi civice şi morale, conştientă şi responsabilă de munca personală. O astfel de personalitate poate fi formată numai de u adevărat profesor-pedagog. Dezvoltarea multilaterală a profesorului este scopul, baza şi condiţia eficientă a pregătirii lui profesionale. Experienţa de muncă acumulată ne convinge că sistemul de pregătire profesională a specialistului pedagog trebuie să includă în sine următoarele elemente, verigi fundamentale consecutive: pregătirea preuniversitară; pregătirea universitară. Instituţiile preuniversitare trebuie să fie cointeresate în schimbul de mâine cu cadre didactice, să evidenţieze pe cei elevi, care au înclinaţii şi posibilităţi de activitate pedagogică, să-i orienteze în direcţia alegerii profesiei de pedagog. Analizând rezultatele cercetării noastre în cadrul unui sondaj sociologo-pedagogice cu privire la opinia publică socială despre tinerii specialişti-pedagogi confirmă că rolul hotărâtor îl joacă familia în cadrul orientării profesionale a elevilor pentru specialitatea de profesor, şcoală-pe al doilea loc. Părinţii dau sfaturi copiilor însă ele poartă un caracter pur practic (fără convingeri teoretice) reieşind din necesitatea familiei: condiţiile ei materiale, de viaţă şi trai. Şcoala, învăţămîntul preuniversitar nu serveşte drept mijloc şi centru de orientare şi pregătire profesională a viitorilor profesori. Corpul didactic trebuie să-şi dee bine seama cât de real şi eficient răspunde învăţămîntul la orice nivel cerinţelor societăţii. Viitorul îi aparţine intelectualităţii şi va fi considerată civilizată şi dezvoltată acea societate care va fi în stare să creeze un asfel de sistem de învăţămînt preuniversitar care dezvoltă la maximum potenţialul intelectual al generaţiei tinere. Apreciind prinosul vocaţiei naturale, suntem convinşi că pedagogi înăscuţi nu sunt, dar ei devin, cum devin specialişti de orice profesie acumulînd cunoştinţele teoretice şi practice, avînd o pregătire specială. Se cunosc diverse forme de organizare şi desfăşurare a procesului de pregătre preuniversitară a viitorului specialist pedagog. Însă aceste forme nu pregătesc în mase viitorii pedagogi. O experienţă bogată în realizarea acestei probleme a acumulat Universitatea de Stat "A.Russo" din Bălţi în realizarea programei "Viitorul pedagog" privitor procesului de pregătire preuniversitară a specialistului pedagog. Cu privire la orientarea profesională în instituţiile preuniversitare, activitatea cadrului didactic în această direcţie lasă de dorit. Dintr-un eşantion de 252 tineri specialişti, participanţi la sondaj, numai 18 % de respondenţi recomandă elevilor alegerea profesiei de pedagog, 37% din ei nu recomandă, 41 % din cei chestionaţi nu ştiu cum să procedeze. În cadrul cercetării sociologo-pedagogică ne-a interesat şi problema cu privire la atitudinea însăşi a tinerilor specialişti-pedagogi faţă de profesia lor. La întrebarea: "Sunteţi satisfăcuţi de activitatea dvs. pedagogică?", numai 18% din tineri specialişti respondenţi au răspuns afirmativ, 38% din participanţi se simt stăpîni pe situaţie în activitatea lor pedagogică. Mulţi din tineri pedagogi nu sunt mulţumiţi. De ce? Nu văd o perspectivă clară, nu activează cu interes, n-au determinat justeţea alegerii profesiei. Cu mărirea anilor de vechime în munca pedagogică se măreşte numărul de specialişti pedagogi care vor să schimbe profesia de pedagog. Analiza rezultatelor ne convinge că părăsesc şcoala specialiştii buni, în majoritatea bărbaţi. Au fost menţionate de respondenţi şi motivele care duc la schimbarea profesiei de pedagog. Au fost evidenţiate motivele: - condiţiile materiale, de muncă şi trai; - şcoala superioară nu m-a pregătit calitativ ca specialist; - conflictele serioase cu elevii, cu colegii de muncă; - din motive personale; - n-am dragoste faţă de copii. Analizînd rezultatele sondajului cu privire la prestijiul şi interesul faţă de specialitatea de pedagog, menţionăm că respondenţii îl apreciază la un nivel jos. Este argumentat teoretic acel adevăr că pedagogul este figura principală în societate, el formează personalitatea umană, de om depinde prezentul şi viitorul societăţii.Cu privire la cauzele atitudinii negative faţă de profesia de pedagog, au fost următoarele răspunsuri ale participanţilor: - lipsa schimbărilor progresiste în sistemul de învăţămînt; - baza tehnico-materială slabă a şcolii; - lipsa grijii societăţii faţă de condiţiile sociale şi de trai ale pedagogului; - lipsa autorităţii şcolii în viaţa socială; - lipsa de popularitate a învăţămîntului în conştiinţa oamenilor societăţii contemporane. O altă problemă foarte importantă în pregătirea calitativă a specialistului pedagog este selectarea profesională şi admiterea elevilor în instituţiile universitare ceea ce v-a spori pregăptirea cadrelor didactice şi stabilitatea lor. La întrebarea: "În ce măsură materialul teoretic studiat la facultate corespunde cerinţelor practice ale şcolii?" Numai 9% din toţi cei chestionaţi au răspuns că cunoştinţele teoretice dobândite la facultate corespund pe deplin cerinţelor şcolii; corespund parţial -66%, iar 16% nu corespunde. Se menţionează în rezultatele sondajului şi pregătirea insuficientă a tânărului specialist din punct de vedere al profesionalismului. În cadrul cercetărilor socio-pedagogice ne-a interesat opinia tinerilor specialişti cu privire la neajunsurile esenţiale şi generale în pregătire la facultate. Ei au evidenţiat următoarele lacune: - nu se formează la specialişti priceperi şi deprinderi profesionale în rezolvarea problemelor de educaţie şi instruire a elevilor (22%(; - pregătirea profesională joasă la obiectele de bază (21%); - suprasolicitarea cu date inutile (20%); - lipsa uneipractici adecavet (18%). La întrebarea: "Ce deprinderi ale activităţii de sine stătător aţi însuşit la facultate?". Cu regret numai 5% din participanţii la sondaj au asimilat deprinderea lucrului cu manualul, dar lucrul cu literatura-16%. În teoria şi practica activităţii pedagogice este cunoscut că metoda de învăţămînt studiul cu cartea(lectura) este cea mai eficientă în formarea priceperilor şi deprinderilor lcurului de sine stătător al elevilor şi studenţilor ca viitorul specialist pedagog să se perfecţioneze în permanenţă.