În articol este prezentată o analiză a rolului şi impactului strategiilor şi programelor educaţionale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în contextul reformei sistemului naţional de învăţământ. Un accent deosebit se pune pe elaborarea şi implementarea strategiilor şi planurilor naţionale de dezvoltare ce asigură realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi ţintelor Educaţiei pentru toţi prin asigurarea accesului echitabil la programele educaţionale de calitate pentru toţi copiii, în special pentru copiii din familiile vulnerabile şi cei cu cerinţe educaţionale speciale. Sunt elaborate şi puse în aplicare noi mecanisme care facilitează mobilizarea resurselor şi folosirea eficientă a fondurilor, fortificarea parteneriatelor în educaţie la nivel naţional şi global, acordarea priorităţilor programelor de dezvoltare timpurie şi pregătirea pentru şcoală, cât şi lansarea programelor educaţionale de alternativă şi instruirea continuă a profesorilor în contextul noilor cerinţe şi provocări. Este evaluată experienţa centrelor comunitare create în Moldova prin prisma viabilităţii şi a perspectivelor de extindere a acestui nou model la nivel naţional în cadrul proiectului EFA/FTI. În contextul fortificării parteneriatelor în educatie, implementarea proiectului EFA/FTI reprezintă o practică pozitivă de cooperare eficientă între Guvern, societatea civilă, APL, mediul academic şi donatori. S-a demonstrat ca abordarea participativă adoptată a asigurat compatibilitatea în stabilirea unei platforme strategice comune între toţi actorii implicaţi în acest proces pentru a mobiliza toate eforturile sociale şi resursele financiare disponibile privind sporirea beneficiilor oferite de programul “Educaţie pentru toţi”.