Xenology – one of the solutions of the recent culture
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1457 11
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-05 18:43
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
1:316+13 (1)
FILOSOFIE. PSIHOLOGIE (4512)
Sociologie (3261)
Filosofia spiritului. Metafizica vieții spirituale (170)
SM ISO690:2012
PILCHIN, Maria. Xenology – one of the solutions of the recent culture. In: Dialogica, revista de studii culturale si literatura, 2019, nr. 1, pp. 57-62. ISSN 2587-3695. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3332684
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Dialogica, revista de studii culturale si literatura
Numărul 1 / 2019 / ISSN 2587-3695 /ISSNe 1857-2537

Xenology – one of the solutions of the recent culture

Xenologia – o soluție a culturii recente

DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3332684
CZU: 1:316+13

Pag. 57-62

Pilchin Maria
 
Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu“
 
Disponibil în IBN: 28 iulie 2019


Rezumat

With in the cultural and philosophical studies (notunified and homogeneous) about otherness there had been outlined a special way of studying the Otherand the Foreigner – xenology (the term proposedby the researcher from Cameroon Douala M’bedy). Moving away from the Intercultural German Studies as the science of the Foreigner, the xenological approachis centered on the nomad, non-integrated, limited, unidentified human. Wecan refer toseveral disciplines that study the stranger, theother, the cultural otherness. These are allology, ethnology, cultural anthropology, imagology, barbarology, ethno-psychoanalysis, andxenology. The last one involves an investigation of the phenomenon of the (in) tolerance between a subject and the Difference, the Other who provest oberather the Alien, as it represents by the limits of theintelligible, as the Difference is positioned beyond it.

Studiile despre Străin presupun o deschidere în abordarea umanului, şi, în mod firesc, o interdisciplinaritate a acestora, aşa cum nu există ştiinţe în domeniul umanist străine acestei teme. Epocile precedente, dar, în mod special, secolul trecut, au insistat asupra temei Celuilalt şi, în acest sens, există un parcurs filosofico-cultural al raportării la extraneu. Direcţiile şi şcolile filosofice ale secolului al XX-lea au abordat alteritatea din diferite puncte de vedere. Încercăm să ne apropiem de ştiinţa străinului, din perspectiva xenologiei. Aceasta este considerată de noi mai mult decât o contribuţie semiotică şi fenomenologică la studierea diferenţei umane, a dimensiunii în care Celălalt este receptat ca o structură filosofico-culturală distinctă. De fapt, este vorba de o finalitate xenosocială, de fenomenologie socială a cercetării noastre, aşa cum xenologia presupune imanent o dimensiune socială, de comunitate. În studiile xenologice transpare starea de suspiciune, de neacceptare şi neîncredere a gazdei, care ajunge să îl stigmatizeze pe străin, fiind exclus altruismul social. Străinul nu este doar cel diferit, un Celălalt, o entitate depărtată, el este mai degrabă un subiect apropiat al riscului presupus. Complementar însă apare şi câmpul Celuilalt ca o necesitate umană de deschidere şi interacţiune, aşa cum Străinul conturează identitar limitele sinelui, servind drept un catalizator al autoidentificării, al întâlnirii cu propria imagine proiectată mental sau reflectată în comparaţia cu alteritatea.

Cuvinte-cheie
xenology, intercultural German studies, the Other, foreigner, Difference, risk of alterity, self identification, xenophobia, xenography, xenosophia,

xenologia, germanistica interculturală, celălalt, Străinul, diferenţă, riscul alterităţii, autoidentificarea, xenofobia, xenografia, xenosofia