| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 2465 85 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-04-08 11:34 |
 SM ISO690:2012PALADI, Aliona. Relația dintre spațiul virtual și comportamentul adolescenților. In: Integrare prin cercetare si inovare.: Științe sociale, Ed. 1, 8-9 noiembrie 2018, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2018, SS, pp. 256-259. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Integrare prin cercetare si inovare. SS, 2018 |
||||||
|
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare" 1, Chișinău, Moldova, 8-9 noiembrie 2018 | ||||||
|
||||||
| Pag. 256-259 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Internetul este un spațiu care a devenit foarte important în mai toate domeniile vieții sociale: este o sursă inepuizabilă de informații, un instrument indispensabil în muncă, un mod de a dobândi cunoștințe, dar și un mod de a petrece timpul liber în scop de a comunica ori a împărtăși anumite stări afective. Beneficiile și avantajele internetului sunt extrem de multe și diversificate, fiind o parte integrantă a vieții contemporane. Spațiul virtual, pe lângă beneficiile enumerate supra, are și impact negativ atât asupra sănătății, dar și asupra stărilor psihoemoționale și comportamentale ale adolescenților. Consecințele influenței spațiului virtual corelează cu un comportament problematic, cu semne și simptome similare cu cele ale oricărui alt tip de adicții. Astfel, se atestă conturarea din ce în ce mai bine a diferitelor manifestari psihologice și chiar dificultăți care trec de limita normalității. Studiile abordate anterior, au demonstrat corelații existente cu anumite stări sau comportamente ca: agresiunea, furia, timiditatea, anxietatea socială, frustrarea, tulburările alimentare, etc. Unele consecințe prezente la adolescenți sunt mai evidențiate și le plasăm infra: Adolescenții au sentimentul că nimeni din viaţa reală nui înţelege mai bine comparativ cu prietenii din spațiul virtual. Spațiul virtual este perceput ca fiind o modalitate de a scăpa de probleme sau de a masca unele sentimente și trăiri negative. Tendința de a nega sau a diminua impactul spațiului virtual asupra vieții reale deseori dezvoltă sentimente de culpabilizare.Adolescenții au manifestări acute de procrastinare, ei amână îndeplinirea sarcinilor casnice sau școlare şi lasă totul pe ultima sută de metri. Existența unui impuls puternic de a folosi internetul și un sentiment de euforie atunci când adolescentul se află on-line. Intenția de reducere a timpului petrecut în spațiul virtual, sau oprirea bruscă a timpului aflării pe internet, duce la simptome de sevraj (de exemplu: starea generală proastă, neliniște, iritabilitate, lipsă de concentrare, tulburări de somn), iar simptomele mai susmenționate pot fi ameliorate doar parțial prin înlocuirea cu dispozitive electronice similare (ex.: telefon, iPad, psp., etc.). Necesitatea de a prelungi incontinuu timpul de aflare în spațiul virtual, precum şi gradul de implicare în activitățile pe internet pentru a atinge un sentiment de satisfacție. Preocuparea de activităţile din spațiul virtual mai mult timp decât intenţionează. În situațiile când ceilalți încearcă să-l oprească, adolescentul apără cu înverșunare dreptul de a utiliza calculatorul aşa cum doreşte și cât dorește. Spațiul virtual se referă la un mediu sigur, în viziunea adolescenților, care le oferă posibilitatea de evadare, de escapism. Escapismul este un termen care se referă la evitarea unor aspecte neplăcute, plictisitoare, dificile, înfricoșătoare sau banale ale vieții. Totodată, acest concept poate fi folosit pentru a defini acțiunile și comportamentele pe care le adoptă persoana în scop de ameliorare a sentimentelor persistente de depresie, furie sau de nostalgie. Escapismul poate avea forme diferite, astfel, unii adolescenți evadează în muzică, scrierea poeziilor, desen, dansuri ori în lumea digitală. Astfel, J.Tolkien a argumentat că escapismul în literatura fantastică este benefic, este o expresie creativă a unei realități într-o lume imaginativă [1, p. 132-135]. În afară de literatură, muzica a fost văzută și apreciată ca un mediu artistic de evadare. Din punct de vedere psihologic, aflarea în asemenea de spații ,,de retragere din realitate” oferă doar beneficii și ne servesc în alimentarea rezilienței proprii. Este absolut necesar să fie atrasă atenția asupra timpului petrecut în acel spațiu, să nu fie prea îndelungat și să nu înlocuiască contextul real al adolescentului. Vulnerabilitatea adolescenților se poate explica prin faptul că, creierul lor este încă în curs de dezvoltare. Cele mai multe modificări au fost identificate în cortexul prefrontal (care reprezintă acea parte din creier responsabilă pentru planificarea acţiunilor, controlul impulsurilor, organizarea şi abilitatea de a lua decizii responsabile şi de a rezolva probleme). În același timp, centrul de control executiv al creierului mai este în curs de formare şi imaturitatea din anumite regiuni predispune adolescenţii la comportamente cu risc crescut. Multe cercetări au demonstrat, că abia după vârsta de 25 de ani creierul dispune de toate mecanismele necesare pentru controlul adecvat al impulsurilor şi capacitatea de a lua decizii raţionale, iar în adolescență, mecanismele de control sunt mai puţin dezvoltate şi de aceea ei sunt mai predispuși să acționeze impulsiv şi instinctiv. Dacă un adolescent este pasionat de muzică, sport sau lectură, va avea celulele şi conexiunile care contribuie la însuşirea anume a acestor abilităţi și anume ele vor fi cele mai dezvoltate. Dacă interesele sale sunt pentru jocuri video, vor supravieţui celulele şi conexiunile activate în timpul solicitării acestora. Pierderea conexiunilor interneuronale, neutilizate în adolescenţă, este un proces de reorganizare a unor procese importante, cum ar fi: inhibiţia răspunsurilor, memoria de lucru, abilitatea de a opera cu mai multe concepte în acelaşi timp, de a acumula noi informaţii, ignorând cu mai multă uşurinţă informaţia irelevantă, de a înţelege logica argumentelor celorlalţi. Această pierdere este sănătoasă pe termen lung şi elimină reţele care nu sunt necesare, pentru a face loc unor lanţuri de celule nervoase mai eficiente şi mai rapide de procesare a informaţiilor pe măsură ce devenim adulţi. Oamenii, în general, au tendinţa de a-și petrece mai mult timp în spațiul virtual în situațiile când sunt frustrați, ostili, îngrijorați, supărați ori plictisiți etc., situații care îi predispun spre evadarea de probleme în alte activități, cu valență hedonică. Cercetările recente au demonstrat că mai expuşi riscului de aflare excesivă în mediul virtual într-adevăr sunt adolescenţii, mai ales băieţii şi mai cu seamă cei care au particularități temperamentale predispozante, cum ar fi: timiditatea, stima de sine scăzută, competenţe emoţionale şi sociale scăzute, comportamente de risc (consum de alcool, droguri, joc de noroc patologic), competenţe slabe de gestionare a timpului etc. Multe cercetări legate de impactul negativ al supraîncărcării cu informaţie şi utilizării excesive a mediului virtual au demonstrat efectele utilizării acestuia: Starea de sănătate fizică perturbată: obezitate (prin lipsa activităţii fizice, rutine de masă şi comportament alimentar nesănătos); deformări ale coloanei vertebrale; crize de epilepsie; tulburări de vedere; dureri de cap, ameţeli. Modificări ale comportamentului și tulburărilor emoţionale: anxietate; depresie; fobie socială; refuz/absenteism şcolar; comportament agresiv. Modificări în sfera socială: izolare socială; integrarea experienţelor virtuale în viaţa reală şi eşec în plan social, ei încep să simtă că nimeni nu îi înţelege, neagă existența trăirii în lumea virtuală. Supraîncărcarea informaţională a adolescenților este o particularitate comună a comportamentului lor, care se manifestă prin cautarea compulsivă a informațiilor și are ca efect un randament scăzut şi interacţiune socială redusă. Strategii pentru diminuarea efugionismului în spațiul virtual: Spaţiul virtual se referă la implementarea programelor de dezvoltare personală, de consiliere psihosocioprofesională, organizarea de proiecte și activități care să dezvolte comportamentul prosocial; (creșterea stimei de sine, îmbunătățirea abilităților psihosociale etc.) precum și la nivel macrosocial (integrare socială, performanță academică și la locul de muncă, creșterea nivelului de trai), siguranța în comunicarea on-line se referă la prevenirea riscului asociat mediului virtual și conștientizarea tinerilor cu privire la identitatea persoanelor cu care comunică. |
||||||
|
Cerif XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'> <cfResPubl> <cfResPublId>ibn-ResPubl-79946</cfResPublId> <cfResPublDate>2018</cfResPublDate> <cfVol>SS</cfVol> <cfStartPage>256</cfStartPage> <cfISBN></cfISBN> <cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/79946</cfURI> <cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Relația dintre spațiul virtual și comportamentul adolescenților</cfTitle> <cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>Internetul este un spațiu care a devenit foarte important în mai toate domeniile vieții sociale: este o sursă inepuizabilă de informații, un instrument indispensabil în muncă, un mod de a dobândi cunoștințe, dar și un mod de a petrece timpul liber în scop de a comunica ori a împărtăși anumite stări afective. Beneficiile și avantajele internetului sunt extrem de multe și diversificate, fiind o parte integrantă a vieții contemporane. Spațiul virtual, pe lângă beneficiile enumerate supra, are și impact negativ atât asupra sănătății, dar și asupra stărilor psihoemoționale și comportamentale ale adolescenților. Consecințele influenței spațiului virtual corelează cu un comportament problematic, cu semne și simptome similare cu cele ale oricărui alt tip de adicții. Astfel, se atestă conturarea din ce în ce mai bine a diferitelor manifestari psihologice și chiar dificultăți care trec de limita normalității. Studiile abordate anterior, au demonstrat corelații existente cu anumite stări sau comportamente ca: agresiunea, furia, timiditatea, anxietatea socială, frustrarea, tulburările alimentare, etc. Unele consecințe prezente la adolescenți sunt mai evidențiate și le plasăm infra: Adolescenții au sentimentul că nimeni din viaţa reală nui înţelege mai bine comparativ cu prietenii din spațiul virtual. Spațiul virtual este perceput ca fiind o modalitate de a scăpa de probleme sau de a masca unele sentimente și trăiri negative. Tendința de a nega sau a diminua impactul spațiului virtual asupra vieții reale deseori dezvoltă sentimente de culpabilizare.Adolescenții au manifestări acute de procrastinare, ei amână îndeplinirea sarcinilor casnice sau școlare şi lasă totul pe ultima sută de metri. Existența unui impuls puternic de a folosi internetul și un sentiment de euforie atunci când adolescentul se află on-line. Intenția de reducere a timpului petrecut în spațiul virtual, sau oprirea bruscă a timpului aflării pe internet, duce la simptome de sevraj (de exemplu: starea generală proastă, neliniște, iritabilitate, lipsă de concentrare, tulburări de somn), iar simptomele mai susmenționate pot fi ameliorate doar parțial prin înlocuirea cu dispozitive electronice similare (ex.: telefon, iPad, psp., etc.). Necesitatea de a prelungi incontinuu timpul de aflare în spațiul virtual, precum şi gradul de implicare în activitățile pe internet pentru a atinge un sentiment de satisfacție. Preocuparea de activităţile din spațiul virtual mai mult timp decât intenţionează. În situațiile când ceilalți încearcă să-l oprească, adolescentul apără cu înverșunare dreptul de a utiliza calculatorul aşa cum doreşte și cât dorește. Spațiul virtual se referă la un mediu sigur, în viziunea adolescenților, care le oferă posibilitatea de evadare, de escapism. Escapismul este un termen care se referă la evitarea unor aspecte neplăcute, plictisitoare, dificile, înfricoșătoare sau banale ale vieții. Totodată, acest concept poate fi folosit pentru a defini acțiunile și comportamentele pe care le adoptă persoana în scop de ameliorare a sentimentelor persistente de depresie, furie sau de nostalgie. Escapismul poate avea forme diferite, astfel, unii adolescenți evadează în muzică, scrierea poeziilor, desen, dansuri ori în lumea digitală. Astfel, J.Tolkien a argumentat că escapismul în literatura fantastică este benefic, este o expresie creativă a unei realități într-o lume imaginativă [1, p. 132-135]. În afară de literatură, muzica a fost văzută și apreciată ca un mediu artistic de evadare. Din punct de vedere psihologic, aflarea în asemenea de spații ,,de retragere din realitate” oferă doar beneficii și ne servesc în alimentarea rezilienței proprii. Este absolut necesar să fie atrasă atenția asupra timpului petrecut în acel spațiu, să nu fie prea îndelungat și să nu înlocuiască contextul real al adolescentului. Vulnerabilitatea adolescenților se poate explica prin faptul că, creierul lor este încă în curs de dezvoltare. Cele mai multe modificări au fost identificate în cortexul prefrontal (care reprezintă acea parte din creier responsabilă pentru planificarea acţiunilor, controlul impulsurilor, organizarea şi abilitatea de a lua decizii responsabile şi de a rezolva probleme). În același timp, centrul de control executiv al creierului mai este în curs de formare şi imaturitatea din anumite regiuni predispune adolescenţii la comportamente cu risc crescut. Multe cercetări au demonstrat, că abia după vârsta de 25 de ani creierul dispune de toate mecanismele necesare pentru controlul adecvat al impulsurilor şi capacitatea de a lua decizii raţionale, iar în adolescență, mecanismele de control sunt mai puţin dezvoltate şi de aceea ei sunt mai predispuși să acționeze impulsiv şi instinctiv. Dacă un adolescent este pasionat de muzică, sport sau lectură, va avea celulele şi conexiunile care contribuie la însuşirea anume a acestor abilităţi și anume ele vor fi cele mai dezvoltate. Dacă interesele sale sunt pentru jocuri video, vor supravieţui celulele şi conexiunile activate în timpul solicitării acestora. Pierderea conexiunilor interneuronale, neutilizate în adolescenţă, este un proces de reorganizare a unor procese importante, cum ar fi: inhibiţia răspunsurilor, memoria de lucru, abilitatea de a opera cu mai multe concepte în acelaşi timp, de a acumula noi informaţii, ignorând cu mai multă uşurinţă informaţia irelevantă, de a înţelege logica argumentelor celorlalţi. Această pierdere este sănătoasă pe termen lung şi elimină reţele care nu sunt necesare, pentru a face loc unor lanţuri de celule nervoase mai eficiente şi mai rapide de procesare a informaţiilor pe măsură ce devenim adulţi. Oamenii, în general, au tendinţa de a-și petrece mai mult timp în spațiul virtual în situațiile când sunt frustrați, ostili, îngrijorați, supărați ori plictisiți etc., situații care îi predispun spre evadarea de probleme în alte activități, cu valență hedonică. Cercetările recente au demonstrat că mai expuşi riscului de aflare excesivă în mediul virtual într-adevăr sunt adolescenţii, mai ales băieţii şi mai cu seamă cei care au particularități temperamentale predispozante, cum ar fi: timiditatea, stima de sine scăzută, competenţe emoţionale şi sociale scăzute, comportamente de risc (consum de alcool, droguri, joc de noroc patologic), competenţe slabe de gestionare a timpului etc. Multe cercetări legate de impactul negativ al supraîncărcării cu informaţie şi utilizării excesive a mediului virtual au demonstrat efectele utilizării acestuia: Starea de sănătate fizică perturbată: obezitate (prin lipsa activităţii fizice, rutine de masă şi comportament alimentar nesănătos); deformări ale coloanei vertebrale; crize de epilepsie; tulburări de vedere; dureri de cap, ameţeli. Modificări ale comportamentului și tulburărilor emoţionale: anxietate; depresie; fobie socială; refuz/absenteism şcolar; comportament agresiv. Modificări în sfera socială: izolare socială; integrarea experienţelor virtuale în viaţa reală şi eşec în plan social, ei încep să simtă că nimeni nu îi înţelege, neagă existența trăirii în lumea virtuală. Supraîncărcarea informaţională a adolescenților este o particularitate comună a comportamentului lor, care se manifestă prin cautarea compulsivă a informațiilor și are ca efect un randament scăzut şi interacţiune socială redusă. Strategii pentru diminuarea efugionismului în spațiul virtual: Spaţiul virtual se referă la implementarea programelor de dezvoltare personală, de consiliere psihosocioprofesională, organizarea de proiecte și activități care să dezvolte comportamentul prosocial; (creșterea stimei de sine, îmbunătățirea abilităților psihosociale etc.) precum și la nivel macrosocial (integrare socială, performanță academică și la locul de muncă, creșterea nivelului de trai), siguranța în comunicarea on-line se referă la prevenirea riscului asociat mediului virtual și conștientizarea tinerilor cu privire la identitatea persoanelor cu care comunică.</p></cfAbstr> <cfResPubl_Class> <cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfResPubl_Class> <cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId> <cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfPers_ResPubl> <cfPersId>ibn-person-26382</cfPersId> <cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfPers_ResPubl> </cfResPubl> <cfPers> <cfPersId>ibn-Pers-26382</cfPersId> <cfPersName_Pers> <cfPersNameId>ibn-PersName-26382-2</cfPersNameId> <cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId> <cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> <cfFamilyNames>Палади</cfFamilyNames> <cfFirstNames>Алена</cfFirstNames> </cfPersName_Pers> </cfPers> </CERIF>
|
|
|
