Logistica și tehnologiile de comunicare cunosc o dezvoltare ascendentă în ultimele decenii, determinând schimbări considerabile în diverse domenii ale activității umane. În acest context devine actuală abordarea problemei impactului noilor media. Noile media au subminat temeinicia sistemului mass-media tradițional, schimbând completamente percepția informației. Epoca digitală schimbă modul de consum al mass-media. Contradicțiile în calea comunicării care existau între presa scrisă și audiovizuală dispar în publicațiile de pe rețeaua Internet. O dată cu trecerea mass-media tradiționale în spațiul virtual și depășirea barierelor temporale, spațiale, geografice, lingvistice etc., în mediul dezbaterilor academice se plasează problema impactului noilor media și percepția acesteia de către opinia publică. Noile media este un termen ce aparține secolului 21 și este folosit în scopul de a defini procesarea contentului informațional prin Internet. Definiția new media este un concept ce se schimbă și evoluează în mod continuu. Din multiplele definiții date new media desprindem ideea că la baza acesteia este tehnologia digitală. Ceea ce distinge noile media de mass-media tradițională este digitizarea conținutului în biți. New media semnifică contentul informațional solicitat prin Internet. Conținutul new media poate fi vizualizat de pe orice dispozitiv digital. New media oferă posibilitatea consumatorilor de a interacționa cu conținutul informației în timp real, facilitează accesul online la informație atât în mod individual, dar și colectiv. Noile media s-au materializat prin site-uri și bloguri, fluxuri audio și video, camere de chat, e-mail, comunicare on-line, social media și platforme de partajare, aplicații mobile, publicitate pe internet, DVD-uri și CD-ROMuri, telefonia prin internet : Skyte, WhatsApp, Viber, medii de realitate virtuală, camere digitale etc. Interactivitatea digitală multimedia este condiția obligatorie prin care identificăm new media. Sinteza surselor bibliografice, ce studiază impactul new media, relevă amploarea publicului care poate fi atins prin intermediul acesteia. Astăzi, 75% dintre utilizatorii de Internet folosesc platforme sociale cum ar fi Facebook sau Twitter. Un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew și Fundația John S. și James L. Knight din 2015 a constatat că 52% dintre utilizatorii Twitter și 47% din Facebook folosesc platforme sociale ca sursă de știri și informații. La nivel mondial, pe lună există peste 2,20 miliarde utilizatori activi pe Facebook, reprezentând o creștere cu 13% anual. În Europa, peste 307 de milioane de persoane se află pe Facebook. La fiecare secundă sunt create câte cinci noi profile Facebook. Există 83 milioane de profiluri false, motivele fiind diverse, inclusiv profesioniștii care efectuează teste și cercetări. Deși Facebook continuă să domine popularitatea față de alte canale de comunicare, însă concurența este favorizată de WhatsApp (500 milioane), Twitter (284 milioane) și Instagram (600 milioane) [1]. Analizele recente asupra conținutului new media constată faptul că avalanșa de informație face dificilă percepția a ceia ce este important și neimportant, atunci când aceasta este fragmentată și nesistematizată. Analizele transversale scot în evidență la nivel global atât aprecieri pozitive, cât și negative pentru new media. Potrivit cercetării Centrului YouGov-Cambridge, doar 14% dintre alegătorii britanici cred că social media este, în cele din urmă, bună pentru societate, comparativ cu un procent de 86% care afirmă contrariul. Dintre aceștia aproape jumătate (46%) consideră că mass-media socială are un efect negativ asupra societății în ansamblu, plus încă 24%, care spun că impactul este „nici pozitiv, nici negativ”, iar 16% „nu știu”[2]. Cercetarea YouGov, realizată pentru Institutul Reuters, relevă o mare diferență în încrederea publică față de mass-media veche și mass-media nouă, fiind mult mai probabil ca oamenii să aibă încredere în cei dintâi decât cei din urmă, inclusiv SUA (38%/20%), Regatul Unit (41%/18%), Canada (51%/24%), Irlanda (47%/28%), Austria (40%/27%), Germania (44%/20%) și Danemarca (42%/15%) [3, p.22]. Digital News Report 2017 este cel de-al șaselea raport anual, care explorează schimbările intervenite pe piața media la nivel global. Abundența conținutului de pe Internet combinat cu noi forme de distribuție au contribuit la o criză de încredere în jurnalism, unde este greu de distins fapte verificate de la „fapte alternative” sau informații care sunt dresate [3, p.4]. Rezumatul celor mai importante constatări din studiul citat anterior scoate în evidență faptul că în toate țările nivelul mediu de încredere în știri rămâne relativ stabil la 44%. Peste jumătate (54%) sunt preocupați de ceea ce este real și fals pe Internet. Respondenții sunt nemulțumiți de preocupările legate de conținutul fals al contentului informațional. Acest indice este mai mare în asemenea țări precum Brazilia (85%), Spania (69%) și Statele Unite (64%), fiind cel mai scăzut în Germania (37%) și Țările de Jos (30%). Majoritatea eșantionului consideră că editorii (75%) și platformele (71%) au cea mai mare responsabilitate de a repara problemele de fals și știri nesigure. Opțiunea majoritară este pentru ca guvernul să oprească „știrile false”, în special în Europa (60%) și în Asia (63%) [3, p.10]. Urmărind dinamica opiniei publice din Republica Moldova în baza Barometrelor de Opinie Publică, lansate de Institutul de Politici Publice, constatăm că în 2004 mai mult de jumătate din populație manifesta cea mai mare încredere în televiziune (56,5%), iar Internet-ul acumula indicele minimal de 0,1 %. În 2011 foarte multă încredere în Internet au declarat 13,3%, multă încredere 24,9% și oarecare încredere 44,6%, iar 11,6% deloc, 5,6% nu știu/nu au răspuns. În 2018, deși televiziunea continuă să dețină prioritatea demonstrând cea mai mare încredere, însă indicatorul a devansat la 37,7%, în timp ce a avansat Internetul la 24,1% [4]. Televiziunea, spre deosebire de alte canale media, mai continuă să reprezinte o sursă importantă de informare și încredere la populația republicii, deși scăderea audienței trezește multiple întrebări referitoare la viitorul acesteia. Mass-media veche cedează treptat în avantajul mass-media noi. Pe măsura diversificării modalităților de aplicare a spațiului virtual din Republica Moldova, acesta devine un excelent instrument de manipulare a opiniei publice, iar rețelele de socializare sunt propulsoare de știri false. Segmentul new media moldovenesc este insuficient studiat, iar efectele acesteia cu întârziere sunt estimate. Interesul pentru mediile digitale și evoluțiile rapide ale acestora, utilizarea mediilor „interactive” pe platforme digitale, aspectele contextuale și sociale ale acestora necesită a fi înțelese și explicate. În pofida îngrijorărilor pentru efectele negative, astăzi noile media sunt preocupate de producerea unor conținuturi inovative. Noile media evoluează și se transformă în mod continuu, având un efect profund asupra politicii, economiei și schimbului de idei. Dintre acestea, schimbul de idei și imagini este de importanță primordială atunci când luăm în considerare potențialul noilor mijloace media. Datorită noilor media s-au extins activitățile politice și economice, s-au lărgit preocupările artistice și educaționale. Noile media oferă utilizatorilor individuali o abilitate extraordinară pentru a face legături unul cu altul într-un mod ce le permite să depășească limitele statale, restricțiile instituționale și să-și valorifice potențialul. New media însăși este o nouă tehnologie neutră, care evoluează încontinuu. Este o provocare pentru fiecare utilizator dacă o aplică în sens bun sau rău.