Republica Moldova a intrat în anii ‘90 într-un proces de declin al natalităţii, care s-a soldat cu un spor natural negativ, acesta continuând să se menţină până în prezent. Factorul determinant al actualei situaţii demografice este fertilitatea scăzută, rata totală a căreia, începând cu * Cercetarea a fost realizată de Departamentul de Sociologie și Asistență Socială USM în lunile noiembrie-decembrie 2017 pe un eșantion național format din 1964 respondente – femei din cinci generații (născute în anii 1958 - 1962, 1968-1972, 1978-1982, 1988-1992 și 1998- 2002).1994, coboară sub nivelul înlocuirii generaţiilor, înregistrând în 2016 un număr de 1,28 copii per femeie [1]. Există însă şi o multitudine de alţi factori care intervin în procesele de diminuare a populaţiei. Printre aceştia, în ţara noastră se regăseşte şi migraţia externă, care a început să ia proporţii la hotarul celor două secole. Din perspectivă demografică, migraţia contribuie la soluţionarea unor probleme ce ţin de lipsa braţelor de muncă, de natalitatea scăzută a ţărilor de destinaţie etc., dar în acelaşi timp ea produce dezechilibre în structura populaţiei ţărilor de origine a emigranţilor. În Republica Moldova, de exemplu, un număr din ce în ce mai mic de populaţie trebuie să întreţină un număr în creştere de persoane în vârstă inactive, pensionari etc. Altfel spus, scăderea populaţiei şi procesul de îmbătrânire a acesteia conduc la presiuni semnificative asupra sistemului de protecţie socială (sistemelor de pensii, de sănătate etc.). Mai mult, migraţia, devenită în zilele noastre tot mai feminizată, îşi lasă amprenta asupra fertilităţii, intervenind în felul acesta în procesele de diminuare continuă a populaţiei. Or, în timpul migraţiilor/emigrărilor temporare şi definitive se produc schimbări în ponderea populaţiei feminine de vârstă fertilă, în modelul fertilităţii cu tendinţa de creştere a vârstei naşterilor etc. Femeile de vârstă reproductivă, fiind în această perioadă în proces de adaptare la noile condiţii, în căutarea unui loc de muncă, de trai etc., îşi amână, de regulă, naşterile pentru perioade mai târzii, ceea ce ar însemna să aducă pe lume mai puţini copii. Integrarea emigranţilor moldoveni în noile comunităţi ţine nemijlocit şi de interiorizarea valorilor şi normelor acestor comunităţi. Prin alţi termeni, fie sub forma migraţiei temporare sau definitive, migraţia contribuie la modificarea modelelor tradiţionale ale comportamentelor familiale, unele din acestea fiind preluate de la un grup la altul sau de la o societate la alta. Pentru o analiză mai complexă a factorilor ce stau la baza actualei situaţii demografice, precum şi pentru previziunea viitoarelor evoluţii ale proceselor demografice, este important să fie luate în calcul, în special, durata aflării femeilor de vârstă fertilă în afara ţării, intenţiile acestora de a emigra periodic sau definitiv etc. Un şir de întrebări cu referire la aceste aspecte au fost adresate şi respondentelor implicate în cercetarea sociologică „Comportamentul reproductiv al femeilor din Moldova”.Astfel, în ceea ce priveşte timpul aflării neîntrerupte în afara ţării, am stabilit că, din numărul total de respondente 17,4% au locuit neîntrerupt 1 an şi mai mult peste hotare la vârsta de 15-49 ani. Cel mai puțin timp s-au aflat peste hotare ultimele două generaţii (1990 și 2000), adică respondentele mai tinere, dar nu este exclus că o parte din ele vor mai pleca peste hotare în perioada reproductivă (a se vedea Figura). De asemenea, respondentele din generația 1980 pot să-şi mai completeze rândurile cu persoane care vor pleca peste hotare, ţinând cont de situaţia actuală din ţară, când zilnic o părăsesc peste o sută de persoane [2]. Din rezultatele studiului observăm, de asemenea, că cei mai mulţi ani s-au aflat peste hotare respondentele din generaţia 1960 (în mediu – 5,14 ani), urmate de respondentele din generațiile 1980 (4,41 ani), 1970 (3,39 ani), 1990 (2,49 ani) și 2000 (2,16 ani). În dependenţă de venituri, respondentele cu venituri înalte, s-au aflat cel mai mult peste hotare (3,95 ani), urmate de cele cu venituri joase (3,72 ani) şi cu venituri medii (3,37 ani). Emigrarea la munci peste hotare, a constituit, probabil, o bună posibilitate pentru respondente să-şi crească veniturile. În funcție de nivelul studiilor, respondentele cu studii superioare se află pe primul loc după numărul de ani aflaţi peste hotare (3,80 ani), urmate de cele cu studii primare/gimnaziale (3,63 ani) şi respondentele cu studii medii/liceale (3,59 ani). După mediul de reşedinţă, cel mai mult s-au aflat peste hotare respondentele de la oraş (4,04 ani vizavi de respondentele de la sat – 3,26 ani). Cât priveşte intenţia respondentelor de a pleca din ţară, am stabilit că, dacă ar avea o şansă, 19,8% din toate respondentele ar pleca peste hotare pentru totdeauna, iar 42,6% ar pleca pentru o perioadă oarecare. Menționăm în acest context, rezultate similare au fost obținute și de Barometrul Opiniei Publice (BOP) din aprilie-mai (2018), din care aflăm că, dacă ar avea o ocazie de a pleca din Republica Moldova, 21% din toți respondenții ar pleca pentru totdeauna, iar 35% – pentru o perioadă oarecare. Intenția doar a femeilor de a pleca pentru totdeauna a înregistrat 19%, iar a celor care ar pleca pentru o perioadă – 36% [3]. După criteriul de vârstă, numărul respondentelor care intenţionează să plece peste hotare pentru totdeauna și pentru o perioadă oarecare este în creştere, concomitent cu întinerirea generaţiilor, de la 39,9% – generația 1960 la 77,8% – generația 2000 (a se vedea Figura). Statistici și mai îngrijorătoare prezintă la acest compartiment BOP, potrivit căruia tinerele de 18-29 ani intenționează să plece peste hotare pentru totdeauna sau pentru o perioadă respectiv în număr de 34% și 55%, iar cele cu vârsta între 30-44 ani – respectiv în număr de 30% și 49%. Plecarea din ţară a tinerelor, în special din ultimele trei generaţii, va contribui în mod firesc la reducerea cohortelor de vârstă fertilă, aceasta având un impact simţitor asupra scăderii în continuare a natalităţii şi îmbătrânirii populaţiei. În funcție de venituri, cele mai multe respondente care ar pleca peste hotare pentru totdeauna sunt cele cu venituri joase (20,9%), urmate de respondentele cu venituri înalte (17,8%) şi medii (16,9%). Numărul respondentelor tentate să plece peste hotare pentru o perioadă oarecare este de circa 41,4%, practic acelaşi pentru toate nivelurile de venituri. În funcție de nivelul studiilor, stabilim că în numărul cel mai mare ar pleca peste hotare pentru totdeauna respondentele cu studii primare/gimnaziale (20,8%), urmate de respondentele cu studii superioare (19,9%) şi cu studii medii/liceale (19,5%). De asemenea, şi pentru o perioadă oarecare ar pleca cele mai multe respondente cu studii gimnaziale (44,6%), urmate de cele cu studii medii/liceale (43,7%) şi cu studii superioare (40,0%). În funcție de mediul de reşedinţă, respondentele de la oraş şi-au exprimat intenţia de a pleca peste hotare pentru totdeauna într-un număr mai mare (23,2%), decât cele din zona rurală (16,3%). În schimb, respondentele de la sat ar pleca pentru o perioadă oarecare într-un număr mai mare (46,7%), decât cele de la oraş (38,7%). Intenţiile atât de accentuate ale respondentelor de vârstă fertilă de a pleca pentru totdeauna sau pentru o anumită perioadă de timp din ţară nu pot să nu ne îngrijoreze. Din perspectivă demografică, asemenea intenţii nicidecum nu sunt optimiste, iar realizarea lor va influenţa şi mai mult depopularea ţării. Ca urmare, se va micşora semnificativ şi numărul de copii în şcolile de toate treptele, inclusiv în învăţământul universitar. Starea dată a lucrurilor va afecta, în mod firesc, reţeaua instituţiilor de învăţământ superior, care puţin posibil să poată supravieţui în actuala componenţă/actualul număr (18 instituţii de stat şi 12 instituţii de învăţământ privat). Or, se simte tot mai mult nevoia unor schimbări importante în învăţământul superior, care, ţinând cont de standardele contemporane de pregătire a specialiştilor, în special de stabilirea unei strânse legături între planurile de admitere şi cerinţele pieţei muncii, de posibilităţile inserţiei absolvenţilor conform specializărilor obţinute, vor ridica prestigiul acestor instituţii, le vor face atractive pentru toţi tinerii doritori de a obţine o profesie.