Logistica şi tehnologiile de comunicare cunosc o dezvoltare ascendentă în ultimele decenii, determinând schimbări considerabile în diverse domenii ale activităţii umane. În acest context, devine actuală abordarea problemei impactului noilor media. Noile media au subminat temeinicia sistemului mass-media tradiţional, schimbând completamente percepţia informaţiei. Epoca digitală schimbă modul de consum al mass-mediei. Contradicţiile în calea comunicării care existau între presa scrisă şi audiovizuală dispar în publicaţiile de pe reţeaua Internet. Odată cu trecerea mass-mediei tradiţionale în spaţiul virtual şi depăşirea barierelor temporale, spaţiale, geografice, lingvistice etc., în mediul dezbaterilor academice se plasează problema impactului noilor media şi percepţia acesteia de către opinia publică. Noile media este un termen ce aparţine secolului XXI şi este folosit în scopul de a defini procesarea contentului informaţional prin Internet. Definiţia new media este un concept ce se schimbă şi evoluează în mod continuu. Din multiplele definiţii date new media desprindem ideea că la baza acesteia este tehnologia digitală. Ceea ce distinge noile media de mass-media tradiţională este digitizarea conţinutului în biţi. New media semnifică contentul informaţional solicitat prin Internet. Conţinutul new media poate fi vizualizat de pe orice dispozitiv digital. New media oferă posibilitatea consumatorilor de a interacţiona cu conţinutul informaţiei în timp real, facilitează accesul on-line la informaţie atât în mod individual, dar şi colectiv. Noile media s-au materializat prin site-uri şi bloguri, fluxuri audio şi video, camere de chat, e-mail, comunicare on-line, social media şi platforme de partajare, aplicaţii mobile, publicitate pe internet, DVD-uri şi CD-ROM-uri, telefonia prin internet: Skyte,WhatsApp, Viber, medii de realitate virtuală, camere digitale etc. Interactivitatea digitală multimedia este condiţia obligatorie prin care identificăm new media. Sinteza surselor bibliografice, ce studiază impactul new media, relevă amploarea publicului care poate fi atins prin intermediul acesteia. Astăzi, 75% dintre utilizatorii de Internet folosesc platforme sociale, cum ar fi Facebook sau Twitter. Un studiu realizat de Centrul de Cercetare Pew şi Fundaţia John S. şi James L. Knight din 2015 a constatat că 52% dintre utilizatorii Twitter şi 47% din Facebook folosesc platforme sociale ca sursă de ştiri şi informaţii. La nivel mondial, pe lună există peste 2,20 mld. utilizatori activi pe Facebook, reprezentând o creştere cu 13% anual. În Europa, peste 307 mil. persoane se află pe Facebook. La fiecare secundă sunt create câte cinci noi profiluri Facebook. Există 83 mil. de profiluri false, motivele fiind diverse, inclusiv profesioniştii care efectuează teste şi cercetări. Deşi, Facebook continuă să domine popularitatea faţă de alte canale de comunicare, însă concurenţa este favorizată de WhatsApp (500 mil.), Twitter (284 mil.) şi Instagram (600 mil.) [1]. Analizele recente asupra conţinutului new media constată faptul că avalanşa de informaţie face dificilă percepţia a ceea ce este important şi neimportant, atunci când aceasta este fragmentată şi nesistematizată. Analizele transversale scot în evidenţă la nivel global atât aprecieri pozitive, cât şi negative pentru new media. Potrivit cercetării Centrului YouGov-Cambridge, doar 14% dintre alegătorii britanici cred că social media este, în cele din urmă, bună pentru societate, comparativ cu un procent de 86% care afirmă contrariul. Dintre aceştia aproape jumătate (46%) consideră că massmedia socială are un efect negativ asupra societăţii în ansamblu, plus încă 24%, care spun că impactul este „nici pozitiv, nici negativ”, iar 16% „nu ştiu”[2]. Cercetarea YouGov, realizată pentru Institutul Reuters, relevă o mare diferenţă în încrederea publică faţă de massmedia veche şi mass-media nouă, fiind mult mai probabil ca oamenii să aibă încredere în cea dintâi decât cea din urmă, inclusiv SUA (38%/20%), Regatul Unit (41%/18%), Canada (51%/24%), Irlanda (47%/28%), Austria (40%/27%), Germania (44%/20%) şi Danemarca (42%/15%) [3, p.22].Digital News Report 2017 este cel de-al şaselea raport anual, care explorează schimbările intervenite pe piaţa media la nivel global. Abundenţa conţinutului de pe Internet combinat cu noi forme de distribuţie au contribuit la o criză de încredere în jurnalism, unde este greu de distins fapte verificate de la „fapte alternative” sau informaţii care sunt dresate [3, p.4]. Rezumatul celor mai importante constatări din studiul citat anterior scoate în evidenţă faptul că în toate ţările nivelul mediu de încredere în ştiri rămâne relativ stabil la 44%. Peste jumătate (54%) sunt preocupaţi de ceea ce este real şi fals pe Internet. Respondenţii sunt nemulţumiţi de preocupările legate de conţinutul fals al contentului informaţional. Acest indice este mai mare în asemenea ţări precum Brazilia (85%), Spania (69%) şi Statele Unite (64%), fiind cel mai scăzut în Germania (37%) şi Ţările de Jos (30%). Majoritatea eşantionului consideră că editorii (75%) şi platforme (71%) au cea mai mare responsabilitate de a repara problemele de fals şi ştiri nesigure. Opţiunea majoritară este pentru ca guvernul să oprească „ştirile false”, în special în Europa (60%) şi în Asia (63%) [3, p.10]. Urmărind dinamica opiniei publice din Republica Moldova în baza Barometrelor de Opinie Publică, lansate de Institutul de Politici Publice, constatăm că în 2004 mai mult de jumătate din populaţie manifesta cea mai mare încredere în televiziune (56,5%), iar Internet-ul acumula indicele minimal de 0,1%. În 2011 foarte multă încredere în Internet au declarat 13,3%, multă încredere 24,9% şi oarecare încredere 44,6%, iar 11,6% deloc, 5,6% nu ştiu/nu au răspuns. În 2018, deşi televiziunea continuă să deţină prioritatea demonstrând cea mai mare încredere, însă indicatorul a devansat la 37,7%, în timp ce a avansat Internetul la 24,1% [4]. Televiziunea, spre deosebire de alte canale media, mai continuă să reprezinte o sursă importantă de informare şi încredere la populaţia republicii, deşi scăderea audienţei trezeşte multiple întrebări referitoare la viitorul acesteia. Mass-media veche cedează treptat în avantajul mass-media noi. Pe măsura diversificării modalităţilor de aplicare a spaţiului virtual din Republica Moldova, acesta devine un excelent instrument de manipulare a opiniei publice, iar reţelele de socializare sunt propulsoare de ştiri false. Segmentul new media moldovenesc este insuficient studiat, iar efectele acesteia cu întârziere sunt estimate. Interesul pentru mediile digitale şi evoluţiile rapide ale acestora, utilizarea mediilor „interactive” pe platforme digitale, aspectele contextuale şi sociale ale acestora necesită a fi înţelese şi explicate. În pofida îngrijorărilor pentru efectele negative, astăzi noile media sunt preocupate de producerea unor conţinuturi inovative. Noile media evoluează şi se transformă în mod continuu, având un efect profund asupra politicii, economiei şi schimbului de idei. Dintre acestea, schimbul de idei şi imagini este de importanţă primordială, atunci când luăm în considerare potenţialul noilor mijloace media. Datorită noilor media s-au extins activităţile politice şi economice, s-au lărgit preocupările artistice şi educaţionale. Noile media oferă utilizatorilor individuali o abilitate extraordinară pentru a face legături unul cu altul într-un mod ce le permite să depăşească limitele statale, restricţiile instituţionale şi să-şi valorifice potenţialul. New media însăşi este o nouă tehnologie neutră, care evoluează încontinuu. Este o provocare pentru fiecare utilizator, dacă o aplică în sens bun sau rău.