Organizațiile internaționale în viziunea experților naționali
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
144 3
Ultima descărcare din IBN:
2020-04-08 08:58
SM ISO690:2012
STERPU, Vladimir. Organizațiile internaționale în viziunea experților naționali. In: Integrare prin cercetare si inovare. Științe sociale. Rezumate ale comunicărilor . 8-9 noiembrie 2018, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2018, 2018, pp. 93-96.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare si inovare. Științe sociale. 2018
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 8-9 noiembrie 2018

Organizațiile internaționale în viziunea experților naționali


Pag. 93-96

Sterpu Vladimir
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 25 iunie 2019


Rezumat

Problema cooperării statelor naționale cu organizațiile internaționale continuă să fie intens abordată din perspectiva teoriei și practicii în contextul sistemului în schimbare al relațiilor internaționale. Asistăm la un proces de fortificare a pozițiilor organizațiilor internaționale în politica și economia mondială, coordonarea de către acestea a proceselor de integrare globală, regională și subregională. Totodată, se schimbă însăși natura organizațiilor internaționale. Republica Moldova își întemeiază relațiile internaționale în baza cooperării bilaterale, regionale și multilaterale, manifestându-se prin intensificarea relațiilor politice, de securitate și comercial-economice în cadrul organizațiilor internaționale. Este membră a aproape 100 instituții, organisme (procese, asociații, structuri) regionale, europene și internaționale [1]. Importanța includerii Republicii Moldova în sistemul internațional de cooperare este argumentată de semnarea a 2103 tratate cu 132 de state (convenții, acorduri, protocoale de colaborare, memorandumuri de înțelegere) bilaterale. Numărul tratatelor multilaterale la începutul anului 2018 a ajuns la 1477, dintre care cel mai reprezentativ segment sunt tratatele încheiate în cadrul: Comunității Statelor Independente (464); Organizației Națiunilor Unite (301), Consiliului Europei (102), Uniunii Europene (61); Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (12); Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (10); Conferinței de la Haga de Drept Internațional Privat (9); Organizației Mondiale a Vămilor (5); Oficiului European de Poliție EUROPOL (4) și altele [2]. În vederea aprecierii activității organizațiilor internaționale, ce își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, în 2017 au fost realizate 15 interviuri cu experți naționali, deținători ai gradelor științifice și titlurilor științifico-didactice, specialiști în domeniu. Din răspunsurile experților deducem că pe teritoriul republicii își desfășoară activitatea multiple organizații, care pot fi raportate la internaționale. Acestea sunt, în primul rând, agențiile ONU, urmate de reprezentanțele organizațiilor internaționale, diferite fonduri financiare, asociații, institute etc. Acestea desfășoară multiple activități pe teritoriul Republicii Moldova, iar finalitatea lor este unică: de a acorda suport. Aceste forme de ajutorare se materializează prin diverse tipuri de creditări, subsidii, grant-uri, servicii de consultanță, donații de binefacere etc. Estimarea mediului de conlucrare al organizațiilor internaționale. În viziunea experților caracteristica principală a mediului internațional este diversitatea si concurența. Organizațiile internaționale conlucrează destul de puțin între ele, iar cele care au mandat similar de multe ori se plasează pe poziții de concurență. La nivel internațional și regional organizațiile internaționale se află sub influența contradicțiilor geopolitice ale țărilor membre. Experții au realizat clasificarea organizațiilor internaționale, ce activează pe teritoriul Republicii Moldova, în baza căreia identificăm: după aria geografică (internaționale, regionale și subregionale); după statutul său (organizații guvernamentale și organizații nonguvernamentale); după domeniul de activitate (organizații ce se ocupă de securitatea regională, sustenabilitatea economică, migrațiune, sănătate; un spectru larg de organizații ce monitorizează și expertizează drepturile omului, statul de drept și nivelul democrației în societate etc.); după intensitatea activității (axate pe un singur domeniu de activitate; axate pe multiple domenii de activitate). Prioritățile acestora corelează cu profilul lor de activitate, însă, în marea majoritate, ele pledează pentru democratizarea, modernizarea și vectorul european de dezvoltare al republicii. Totodată, își extind și consolidează pozițiile, promovează valorile proprii, monitorizează încontinuu situația din țară. Metodele specifice de lucru, aplicate de organizaţiile internaţionale în Republica Moldova, țin de monitorizarea și identificarea problemelor-cheie cu care se confruntă țara. Se bazează pe relații de parteneriat și cooperare atât cu organele publice centrale și locale, cât și cu societatea civilă, mass media, asociații profesionale etc. Metodele aplicate au la bază lansarea programelor și a proiectelor, axate pe monitorizare, expertizare, cuantificare, sondaje de opinii, soft-power, conferințe, seminare, campanii de informare, negocieri, grupuri de lucru, mese rotunde. Estimarea experienţei de lucru a organizaţiilor internaţionale. Experții afirmă că organizațiile internaționale dispun de o vastă experiență cu privire la colaborarea cu autoritățile din Republica Moldova, în special cu Parlamentul, Președinția și Guvernul. Însă gradul de cooperare este puțin perceput de către publicul larg. Prin urmare, cetățenii puțin conștientizează impactul organizațiilor internaționale asupra dezvoltării anumitor politici, programe statale. Întrucât Republica Moldova este membru plenipotențiar al mai multor organizații internaționale de mai bine de 25 de ani, respectiv s-a acumulat deja o experiență de lucru pe parcursul acestei perioade. După anul 2009, cooperarea a devenit mult mai activă. În acest mod ambele părți implicate în cooperarea internațională au acumulat o experiență diversă și, în general, pozitivă, cu unele perioade mai puțin intense, datorate problemelor interne ale republicii, legate de redefinirea vectorului extern, schimbarea puterii politice etc. Apreciind experiența de lucru a organizaţiilor internaţionale cu partidele politice din Republica Moldova, experții au caracterizat-o drept sporadică și haotică în anii '90 ai sec. XX, sistemică și permanentă în ultima perioadă. Sistemul partidelor politice din Republica Moldova este relativ dezvoltat, însă rămâne a fi instabil și ușor afectat de conjunctura politică. Așadar, partidele care au fost la putere și în opoziție acum zece ani, astăzi nu au aceeași influență sau chiar au dispărut de pe scena politică a Moldovei. Respectiv, organizațiile internaționale nu prea reușesc să reacționeze la schimbările politice interne și nu știu cum să construiască relații sustenabile cu partidele de la putere. Deși se mențin relații de colaborare, însă credibilitatea lor față de partenerii de dezvoltare a scăzut dramatic din cauza rezultatelor minime ale reformelor. Concluzii pe marginea studiului. Astăzi organizațiile internaționale au devenit un actor influent pe arena internațională, contribuind la armonizarea și coordonarea politicilor diferitelor state, valorificarea avantajelor sale și diminuarea tendințelor negative cu care se confruntă comunitatea internațională. Rolul principal pe care îl au aceste organizații în relațiile internaționale este de a limita anarhia și introduce un element de consecutivitate în acțiuni, formarea și menținerea climatului de încredere reciprocă în acțiunile statelor naționale și a altor actori internaționali. Creșterea rapidă a numărului de organizații internaționale și „invazia” acestora în politica mondială ca entități independente este una dintre tendințele importante în evoluția relațiilor internaționale. Această ascendență este însoțită de specializarea organizațiilor internaționale, creșterea diversității calitative a acestora, iar uneori și de concurență și rivalitate reciprocă. Rezultatele cercetării efectuate au demonstrat o atitudine, în temei, pozitivă a experților față de activitatea organizațiilor internaționale desfășurată pe teritoriul republicii, însă, totodată, precaută. Se remarcă pozitiv efortul depus de organizațiile internaționale în sprijinirea vectorului de dezvoltare european al republicii, însă trezește nedumerire distribuirea resurselor și lipsa unui control rigid asupra valorificării acestora, faptul că mijloacele așa și nu ajung la destinatar (precum ar fi granturile nerambursabile). O atitudine aparte a fost demonstrată față de OSCE, faptul că această organizație nu și-a justificat așteptările privind soluționarea problemei transnistrene. Experții au indicat asupra lipsei de informație despre organizațiile internaționale și despre programele concrete pe care le implementează în republică. Au recomandat organizațiilor internaționale de a implica cadrele locale și experții naționali, deoarece aceștia cunosc și se orientează mult mai bine în situația din interiorul țării.