Subiectul integrității este unul definitoriu pentru orice proces de modernizare și consolidare administrativă a autorităților publice. Integritatea este, de fapt, principiul de bază al conduitei profesionale a funcționarilor publici și/sau a persoanelor cu funcții de demnitate publică. În cadrul unui proces decizional de natură administrativă, conduita integră este un factor de acțiune deosebit de important în contextul utilizării bunurilor și a finanțelor publice. Ca parte componentă a problemei, conflictul de interese implică un conflict între datoria față de public și interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obligațiilor și a responsabilităților oficiale. În vederea asigurării transparenței activității autorităților publice locale, din perspectiva integrității profesionale, în prezentul articol sunt examinate așa aspecte ale problemei : existența unui Cod de etică instituțional; publicarea CV-urilor conducătorilor autorităților monitorizate; publicarea declarației de avere și interese personale pe pagina Autorității Naționale de Integritate (a președinților, vicepreședinților); persoana responsabilă de modul anticorupție; existenta planului de integritate instituțional; existența liniei telefonice specializate anticorupție și/sau de informare. În calitate de instrumente de lucru au fost folosite: examinarea paginilor web ale autorităților APL și a Autorității Naționale de Integritate (ANI), precum și alte surse de informare cu acces public. De asemenea, au fost purtate discuții cu persoanele responsabile de proces din cadrul APL monitorizate. a) Un prim aspect al problemei abordat de către monitorii PromoLEX se referă la existența unui Cod de conduită instituțional în cadrul autorităților APL. În contextul dat, dacă în prima jumătate a anului 2017 nici o administrație nu dispunea de un astfel de document, atunci pentru semestrul II al anului 2017 putem raporta deja cinci autorități APL care au publicat un astfel de document – Orhei, Basarabeasca, Cahul, Cantemir și Cimișlia. b) Un al doilea aspect relevant al problemei monitorizate se referă la publicarea CV-urilor conducătorilor autorităților monitorizate. În conformitate cu prevederile pct.15 al Regulamentului aprobat prin HG privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet [1], pe pagina web oficială a autorității administrației publice vor fi publicate datele cu privire la conducerea autorității publice. În acest sens, au fost analizate CV aparținând președinților și vicepreședinților de raion; a primarilor și viceprimarilor municipiilor (nivelul II administrativ); Guvernatorului UTAG și președintelui Adunării Populare. Constatăm o situație în continuare alarmantă pentru asigurarea transparenței și deschiderii autorităților publice, în condițiile în care și în a doua jumătate a anului 2017 (practic similar situației din primul semestru), un număr de 12 (34,29%) autorități APL II nu au pe pagina web CV-uri publicate ale conducerii. c) În al treilea rând, a fost examinată publicarea declarației de avere și interese personale a președinților și vicepreședinților pe pagina Autorității Naționale de Integritate. Constatăm, cu regret, că contrar normelor legale în trei cazuri ale UAT de nivelul II declarațiile nu s-au regăsit pe pagina ANI: Drochia, Râșcani și Nisporeni. Amintim că Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale prevede obligația persoanelor care dețin funcții de demnitate publică (președinți și vicepreședinți de raion; primar general, primar și viceprimari; Guvernator UTAG și președinte al Adunării populare) să completeze și să depună Declarația de avere și interese personale. Declarația se depune anual, până în data de 31 martie, iar ANI publică declarațiile primite pe pagina sa web oficială în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de depunere a declarațiilor. În plus, în cazul angajării, al validării mandatului ori al numirii în funcție, după caz, declarația se depune în termen de 30 de zile de la data respectivă. De asemenea, încurajăm autoritățile APL să publice declarațiile și pe paginile web proprii. d) Un al patrulea criteriu analizat se referă la publicarea datelor privind persoana responsabilă de modul anticorupție. Conform prevederilor HG nr.188 privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet, pe pagina web oficială a autorității administrației publice vor fi publicate date privind modulul anticorupție, inclusiv datele persoanei responsabile. Promo-LEX constată că doar patru APL II s-au conformat prevederilor legale – Bălți, Fălești, Telenești și Strășeni. e) Indicatorul numărul cinci se referă la existența și publicarea unui plan de integritate instituțional. De rând cu celelalte componente ale modulului anticorupție introdus în HG nr. 188 în august 2016, planul de integritate instituțional a început să fie monitorizat în al doilea semestru al anului 2017, în contextul necesității unui timp suficient pentru elaborarea acestuia. Totuși, numărul de APL II ce au publicat pe pagina web un astfel de document este de doar 10 autorități (28,57%) – Dondușeni, Bălți, Fălești, Telenești, Chișinău, Criuleni, Cahul, Cimișlia, Cantemir și Ștefan Vodă. f) Ultimul indicator analizat ține de existența liniei telefonice specializate anticorupție și/sau de informare. Potrivit prevederilor HG nr.188 privind paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet și a Regulamentului de funcționare a sistemului liniilor telefonice anticorupție, aprobat prin Legea nr. 252 [2], autoritățile APL vor plasa pe pagina web oficială a autorității informația privind existența liniilor telefonice anticorupție și/sau de informare. Constatăm că doar în cazul a patru UAT – Bălți, Telenești, Chișinău și Nisporeni. Totalizând gradul de respectare a indicatorilor de integritate incluși în monitorizarea Promo-LEX, deducem că cel mai bun rezultat – 5/6 – este specific pentru două APL II: Bălți și Telenești. La polul opus, cu rezultate de 0/6, fapt ce denotă că niciun criteriu al transparenței din perspectiva integrității nu a fost respectat, se află: Drochia și Râșcani. În concluzie, tabloul general este unul dezolant, or doar în cazul a doi indicatori din șase avem mai multe situații de respectare a cerințelor decât de nerespectare – publicarea CV a conducătorilor (65,71%) și publicarea declarațiilor de avere și interes personal ale acestora (91,43%). În cazul celorlalți patru indicatori – cod de etică, responsabil modul anticorupție, număr telefon anticorupție, plan instituțional anticorupție – situația este una gravă, gradul de realizare variind de la 11,43% la 28,57%.