Criza știinţei clasice a dus la formarea unor noi reprezentări și concepţii știinţifice, iar conștientizarea lor filosofică a ridicat problema progresului tehnico-științific, inclusiv sub raport etico-axiologic. Prin ideile sale despre progresul știinţei, G. Bachelard abordează interferenţa dintre filosofie și cunoașterea știinţifică. Pentru fiecare epocă îi sunt caracteristice un anumit sistem al cunoașterii mai mult sau mai puţin omogen și coerent, susţinut de practici specifice urmând teme, reprezentări și modele dominante care codifică și privilegiază criterii de certitudine, validitate pentru o anumită ierarhie a genurilor și formelor de cunoaștere relativ distincte, atitudini și valori care menţin sistemul cunoașterii. Valoarea devine sinonim al erorii, în timp ce cunoașterea obiectivă monopolizează adevărul. Anume de pe aceste poziții G. Bachelard a înaintat, în calitate de program, psihanaliza cunoașterii obiective, care are drept scop identifi carea obstacolelor științifi ce, ce sunt de diferit ordin: mitic, cultural, a inconștientului individual și colectiv etc. Știinţa contemporană este deschisă semnifi caţiilor axiologice, se implică în disputele sociale, în polemicile culturale. Noul context axiologic are ca efect schimbarea și revizuirea vechilor cunoștinţe și valori, care sunt înlocuite cu altele noi. În etica știinţei se manifestă încă o latură a funcţionării ei ca un organism social – acţiunea de prevenire, de formulare a problemelor legate de efectuarea anumitor cercetări.

Classical science crisis led to the formation of new scientific concepts and representations, and their philosophical awareness raised the question of scientific and technical progress, including ethical and axiological report. Through the ideas af G. Bachelard about the advancement of science, philosophy and interference of scientific knowledge. For each era are characteristic of a given system of knowledge more or less homogeneous and coherent, specific practices supported by following themes, dominant designs and representations which encodes and will focus on the validity of certain criteria for a specified hierarchy of genres and forms of knowledge relatively distinct, attitudes and values that maintain the system knowledge. So, the value becomes synonymous of error, while knowledge of objective truth come out. Namely these positions G. Bachelard has submitted, as program objectives, knowledge of psychoanalysis aims to identify obstacles that are scientific in different order: Mythic, cultural, individual and collective unconscious, etc. Contemporary science is open science meanings in axiological, social disputes, in cultural polemics upon theprivatization. New axiology context has the effect of changing and reviewing old knowledge and values, which are replaced with new ones.In the ethics of science manifests itself yet another side of her functioning as a social body-preventive action for the formulation of questions relating to the carrying out of certain investigations