În aspectul prevernal pot fi observate în teritoriul studiat 14 specii de anseriforme. Suprafeţele care nu îngheaţă pe durata iernii, acumulările de ape create în urma topirii zăpezilor, precum şi ploile abundente de primăvară ce determină inundarea luncii Prutului, oferă zone cu ape mici, însoţite de surse trofice bogate, ce servesc drept locuri de popas pentru păsările ce se află în pasaj. Inundarea luncilor poate fi temporară, cum este cazul celor de la Crihana-Veche, Văleni şi Giurgiuleşti. În aceste zone, apele stagnează până pe la sfârşitul lunii mai, după care seacă, datorită temperaturilor ridicate şi absenţei precipitaţiilor. În zonele: Vadul lui Isac, Manta, Paşcani, Colibaşi şi Cahul, luncile pot avea apă tot timpul anului, fiind în egală măsură, loc de popas pentru păsările de pasaj, dar şi loc propice pentru cuibăritul a numeroase specii de păsări – oaspeţi de vară. Aspectul prevernal este caracterizat, în primul rând, de trecerea anseriformelor spre nord; în perioada martie-aprilie, în aproape toate punctele de observaţie, pot fi numărate sute şi mii de anseriforme. Deşi grupările mari de anseriforme sunt prezente constant, compoziţia lor specifică şi efectivele numerice ale diferitelor specii se modifică progresiv. În migraţia de primăvară din cadrul aspectului prevernal, anseriformele sunt reprezentate de 2 specii supradominante de anatidae: Anas platyrhynchos şi Anas crecca, 3 specii dominante: Anas querquedula, Anas strepera şi Aythya ferina, celelaltre specii (Anas penelope, Aythya fuligula, Anas clypeata) se încadrează în zona complementară. În aspectul prevernal din anii 2005 şi 2006, Anas platyrhynchos coboară în intervalul de dominanţă deoarece apele puţin adânci ale zonei inundabile a oferit resurse trofice limitate; zona de supradominanţă în anii 2005 şi 2006 o deţine Anas crecca şi Anas querquedula, specii mult mai flexibile în vederea schimbărilor climatice şi a resurselor trofice limitate. În primăvara anului 2008, Anas crecca, scade ca efectiv şi se încadrează în intervalul de dominanţă, fiind înlocuită de Anas querquedula, ce devine specie supradominantă pentru această perioadă, deoarece aceasta este mult mai indiferentă faţă de prezenţa turmelor la adăpat pe malurile lacurilor şi a înmulţirii excesive a speciei Nyctereutes procynoides. Dacă efectuăm o analiză comparativă între anii 1970 – 1992, realizată pe baza rezultatelor observate de A. Munteanu (1972) şi V. Ştirbu (1965) şi în perioada anilor 1999 – 2008, pe baza observaţiilor noastre putem afirma că, în perioada anilor 1970 – 1992, specie dominantă în migraţii era Anas platyrhynchos şi Anas strepera. La Aythya nyroca se observă o scădere numerică constantă. Anas crecca era încadrată ca specie complementară. Situaţia procesului de migraţie în perioada anilor 1999 – 2008, cunoaşte o schimbare radicală. Specie supradominantă rămîne anas platyrhynchos, datorită adaptării foarte rapide la schimbările de mediu, habitat şi influenţa factorilor antropici. anas crecca urcă din zona de complementaritate în anii 1972 – 1992,  în zona de supradominanţă în perioada anilor 1999 – 2008. aythya nyroca scade numeric foarte drastic, motiv pentru care la etapa actuală este inclusă în Lista Roşie IUCN. În prezent, aythya nyroca se află şi în Cartea Roşie a Republicii Moldova. Analizând dinamica populaţiilor de anseriforme din punctde vedere calitativ şi cantitativ în perioada de migraţie de primăvară supradominante sunt: anas platyrhynchos, anas crecca; dominante – Anas querquedula, Anas strepera şi Aythya ferina. Aceasta însă nu este o regulă generală, fiind în strânsă legătură cu factorii antropici, central genetic al speciei și în dependență de resursele trofice existente în aceste habitate. Acest studiu a fost efectuat în cadrul proiectului instituțional aplicativ 11.817.08.16A finanțat de Academia de Științe a Moldovei.