Cauzele de economie informală în sectorul agrar
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
500 9
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-06 15:26
SM ISO690:2012
CAPRIAN, Iulia. Cauzele de economie informală în sectorul agrar. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe socioumanistice, 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, Vol.2, R, SSU, pp. 213-217. ISBN 978-9975-71-818-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.2, R, SSU, 2016
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016

Cauzele de economie informală în sectorul agrar


Pag. 213-217

Caprian Iulia
 
 
Disponibil în IBN: 23 aprilie 2019


Rezumat

Economia tenebră reprezintă o urmă a economiei reale, care se realizează conform fiecărei țări în parte. Aceasta apare ca lipsa unui sistem de evidență statistică, lipsa unui sistem de indicatori economici din economia reală, care ar permite evaluarea cantitativă a indicatorilor din economia tenebră. Economia tenebră include majoritatea activităților economice legale, care nu sunt supuse proceselor de impozitare, de asemenea procesele ilegale, obscure, antiumane, și antisociale. Fenomenul dat apare în perioadele de criză economică. Produsul Național Brut nu poate oglindi situația adevărată a economiei. La creșterea economiei tenebre, cadrul instituțional, sancțiunile destinse, acțiuni provizorii ai legii, și cel mai important apariția unor situații de spălare de bani care creează situații favorabile pentru dezvoltarea economiei tenebre. Conform unor autori volumul economiei tenebre depinde direct de nivelul impozitărilor. Acesta este generat de moralul guvernanților, a politicienilor, de sistemul de sancționare a activităților economice ilegale [2]. Ponderea economiei tenebre în Republica Moldova, conform unor evaluări, depășește deja 30% din PIB. Indicatorul dat are influență directă asupra situației economico-financiare și investiționale, chiar și asupra prosperității populației. Agenții economici care își desfășoară activitatea se află într-o competiție necinstită din cauza celor care se eschivează de la plata impozitelor și taxelor. Cauzele principale ale economiei tenebre constă în faptul că agentul economic în lupta pentru a-și mări profitul profită de orice oportunitate de a încălca legea într-o oarecare măsură. Întreprinzătorii parcurg la situația de a angaja personal total legal, acest lucru fiind profitabil pentru afacerea sa. Acesta alege mai bine ocuparea informală pentru că permite o angajare și concediere a lucrătorilor mai ușoară. Economia tenebră mai este numită și economia informală. Ocuparea informală a reprezentat mereu un moment de nelipsit din cadrul economiei moldovenești. Astfel, un procent mare în ocuparea informală o constituie sectorul agricol, care în 2014 a înregistrat o pondere de 66,4%, contribuția de bază constituind-o gospodăriile casnice. (Fig.1.).Procentul ocupării informale în total se diminuează, ca influență a tuturor sectoarelor economice, pe când agricultura și construcțiile au făcut contrariul, acestea în 2014 au ajuns la 79% [4]. Ocuparea informală prezintă o influență specifică asupra economiei, care este influențată de economia neobservată. Această ocupare informală reprezintă un element nefavorabil asupra economiei, deoarece se caracterizează printr-o productivitate scăzută, și prezența competitivității în cadrul sectoarelor economiei în ansamblu. Ca rezultat al unor oportunități economice scăzute, o mulțime de persoane activează în domeniul agriculturii pe cont propriu. Conform unor cercetări efectuate de către Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei în anul 2014 s-a constat o pondere de 57% de populație, care preferă să nu-și declare salariul real, acest fapt a condus la o scădere în cadrul Bugetului Public Național de circa 4,7 mlrd lei, ce reprezintă aproximativ 6,5% din Produsul Intern Brut [7]. Caracteristic mai mult pentru remunerarea în plic este în rândul bărbaților care constituie un procentaj de 53,8%, iar în cazul femeilor un procentaj de 49,7%, de asemenea un nivel înalt alt plăților în plic sunt înregistrate în cazul persoanelor cu un nivel de studii scăzut și un nivel socioeconomic mai înalt, de asemenea și cei din mediul urban [5]. În vederea luptei cu salariile în plic putem considera următoarele intervenții politici: - Impunerea unor amenzi severe și imediate asupra companiilor care practică ocuparea informală, dar penalitatea să includă în sine echivalent a tuturor contribuțiilor și impozitelor neachitate la stat și de asemenea penalizarea pe fiecare angajat în parte; - Consolidarea capacităților instituționale ale Inspecției Muncii, pentru a mări acoperirea și eficiența inspecțiilor; - Menținerea transparenței și responsabilității în vederea aplicării sancțiunilor; - Înregistrarea unor rezultate cât mai favorabile dintre Inspecția Muncii și instituțiilor specializate pentru a combate ocuparea informală și a o preveni. Economia neobservată reprezintă o parte indispensabilă din cadrul oricărei economii. Efectuarea controlurilor și analizarea rezultatelor dau posibilitatea autorităților de a lupta cât mai eficient, cu elementele ce țin de producția ascunsă și cea ilegală, de asemenea, de a supraveghea unele elemente din cadrul economiei [1]. Republica Moldova, din păcate, înregistrează un procentaj înalt al economiei tenebre, ajungând în 2014 la 28% din cadrul Produsului Intern Brut, care prezintă o creștere continuă, în majoritatea cazurilor aceasta apare ca rezultat al impozitelor și taxelor înalte, ce nu dau posibilitatea antreprenorilor de a se putea dezvolta mai ușor. Ca rezultat al analizei economiei tenebre se poate elabora politica fiscală [8]. Republica Moldova poate fi caracterizată prin faptul că ocuparea informală este un fenomen destul de întâlnit, care cuprinde economia tenebră. Pentru a stabili condiții cât mai bune în ceea ce privește evaluare economiei tenebre și elaborarea unor politici de scădere a acesteia, este necesar ca Oficiul Național de Statistică și organele abilitate în domeniul dat să realizeze evaluarea componentei producției ilegale. O altă condiție ar fi ca să se efectueze înlăturarea elementelor ce țin de clasificația bugetară, pentru trecerea căreia este necesar a reanaliza aceasta, în vederea faptului ca să coincidă cu standardele internaționale [6]. Economia tenebră sau neobservată crește în cadrul Republicii Moldova, ca rezultat al creșterii discrepanței fiscale, mai exact a diferenței dintre veniturile fiscale colectate și cele potențial. În 2014 discrepanța fiscală a ajuns la 9% din Produsul Intern Brut în cadrul sectorului ilegal. Factorii care determină în mare măsură economia neobservată sunt constituiți din moralitatea fiscală și povara fiscală, în sumă factorii dați determină circa 60% din factorii explicativi. Pentru a estima nivelul real al economiei tenebre din Republica Moldova, este foarte greu uneori chiar imposibil de realizat, ca rezultat al unui nivel înalt al corupției, și nu în ultimul rând al faptului că cei ce încalcă activitatea economică legală sunt protejați [3]. Economia tenebră în Republica Moldova există și nu putem nega faptul dat în niciun caz, acest fenomen este normal în cadrul țărilor în tranziție, cum este și țara noastră. Pentru ca agenții economici să prezinte o concurență sănătoasă între ei autoritățile, trebuie să se ia măsurile necesare. În pofida momentelor negative ale economiei date, aceasta aduce populației venituri în plus, ceea ce pentru unii reprezintă chiar unica sursă de existență, de asemenea oferă locuri de muncă, scăzând rata șomajului, însă tot ajungem la faptul că acestea nu completează pierderile provocate în cadrul bugetului de stat prin intermediul evaziunilor fiscale.