Revista „Basarabia economică” – sursă  pentru cercetare științifică
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
634 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-23 22:59
SM ISO690:2012
GHINCULOV, Silvia. Revista „Basarabia economică” – sursă  pentru cercetare științifică. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Ştiinţe socioumanistice, 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, Vol.1, R, SSU, pp. 297-300. ISBN 978-9975-71-812-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.1, R, SSU, 2016
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 28-29 septembrie 2016

Revista „Basarabia economică” – sursă  pentru cercetare științifică


Pag. 297-300

Ghinculov Silvia
 
Academia de Studii Economice din Moldova
 
Disponibil în IBN: 16 aprilie 2019


Rezumat

În ultimele două decenii, au apărut mai multe lucrări ample dedicate istoriei Basarabiei, în special perioadei interbelice. În anii 19181940 a fost adoptată Constituţia şi au fost realizate mai multe reforme importante: reforma învăţământului, reforma administrativă, reforma agrară.  „Basarabia economică: revistă socială, economică, statistică şi financiară” constituie o sursă informaţională de prestigiu referitoare la perioada imediat următoare după Unirea Basarabiei cu România. Revista apare de sub tipar din anul 1918. Creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei basarabene din perioada dată constituiau o problemă de mare importanță.  Primii autori ai publicaţiei „Basarabia economică” au fost Teofil Ioncu, Eugeniu Giurgea, Mihai Chiriţescu, Episcop Balamace, Vasile Puiu, ulterior, comitetul de redacţie se completează cu încă câţiva membri: Corneliu Antonescu, Gheorghe Ivănuş şi Mihail Guşacov. De la anul fondării până în 1930, revista apărea cu titlul „Basarabia economică” şi subtitlul „Revistă socială, economică, statistică şi financiară a Cercului de Studii Social-Economice al Basarabiei”. Sumarul includea cercetări şi studii pe cele mai actuale teme privind economia regiunii, cu compartimente permanente ce conţineau date statistice şi financiare. Începând cu anul 1930, revista are subtitlul „Buletinul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Basarabia”, redactori ai revistei rămânând aceiaşi T.Ioncu, E.Giurgea, E.Balamace, V.Puiu, care publică, în special, informaţii cu caracter general din diverse domenii socioeconomice, abordate în cadrul şedinţelor Camerelor de Comerţ şi Industrie. Primul autor al primului articol din numărul întâi al revistei analizate este Eugen N. Giurgea, care ne informează despre „Importanţa economică a Basarabiei pentru România”, semnalând: „Basarabia..., reîntorcându-se iarăşi la Patria-mumă a adus cu dânsa câmpii mănoase, livezi şi pomi, vii şi lacuri pline cu tot felul de peşti, care vor constitui în viitor pentru dânsa, ca şi pentru ţara românească întreagă, un mare izvor de bogăţie naţională”. În încheiere, autorul concluzionează: „Din toate acestea putem vedea, deci, că noua provincie este un tezaur de bogăţie pentru noi şi nu trebuie neglijat nimic, nu trebuie a lăsa la o parte niciun sacrificiu din partea noastră, pentru ca să ridicăm din toate puterile noastre şi din toate punctele de vedere Basarabia, convinşi fiind că vom face şi opera economică şi naţională” [2, p.16]. Al doilea autor după numărul, dar şi după calitatea articolelor publicate în paginile revistei din anul 1919 este Teofil Ioncu, prezent cu 20 de materiale. Primul – „Impozitul pe venit în Basarabia” descrie istoricul impozitului pe venit în Rusia, introdus parţial în 1812, sub forma dării procentuale progresive asupra averilor imobiliare. Următorul articol – „Asigurarea publică”, prin conţinutul său, întregeşte volumul informaţiei cu privire la modul şi nivelul de trai al populaţiei basarabene, și se deosebeşte prin faptul că demonstrează convingător necesităţile asigurărilor obligatorii şi, în general, ale diverselor măsuri menite să uşureze povara celor căzuţi la nevoie (din cauza calamităţilor naturale şi a altor incidente). Numerele din anul al treilea (1922) au avut un titlu modificat: „Basarabia economică, socială şi financiară”, celelalte determinative, din primii ani de ediţie, „Revistă economică, statistică şi financiară a Cercului de Studii Social-Economice al Basarabiei”, fiind suprimate. A fost schimbat comitetul de redacţie și periodicitatea ediţiei, apărând trimestrial. În septembrie 1936 revista apare cu un titlu puţin modificat – „Basarabia economică: Buletinul Camerelor de Comerţ şi Industrie din Basarabia” (nr. 9), fără a fi indicat comitetul de redacţie, periodicitatea sau altă informaţie. Majoritatea materialelor, spre deosebire de ediţiile din 1919-1923, apăreau fără semnătura autorilor.  În varianta revistei din anii 1919-1923, problemele economice din Basarabia se studiau prin prisma unui autor, prin analiza situaţiei întrun domeniu concret, fie cultivarea diverselor culturi agricole (grâu, porumb, fructe etc.), fie realizarea producţiei dobândite sau prelucrarea mărfurilor respective etc., în timp ce în partea a doua a revistei (din anii 1936-1940), în prim-plan se află studiile efectuate la nivel de stat, de instituţii specializate, cum ar fi Camerele de Comerţ şi Industrie, Oficiul registrului comerţului etc., care, în mod organizat, adună, sistematizează şi analizează informaţia economică, legată de diverse aspecte de producere, de prelucrare, de vânzare a mărfurilor, de care dispune ţinutul basarabean.  Toate aceste documente, sistematizate în diferite forme: de studii documentare, de tablouri statistice, dări de seamă la diverse niveluri administrative etc., se publicau fără semnătura autorilor, doar cu numele instituţiei respective. În paralel cu aceste documente oficiale, revista publica un număr considerabil de articole informative cu privire la situaţia economică din ţinut, de cele mai multe ori, după judeţe. Astfel, potenţialii cititori, răsfoind revista, aveau să se familiarizeze cu multe articole, schiţe, studii legate de economia Basarabiei: „Recolta şi valorificarea cerealelor în Basarabia”, „Cum se combate specula la Cahul”, „Exportul de vite din Basarabia”, „Situaţia industriei din judeţul Hotin” etc. Cele relatate anterior, credem, vin să mărturisească nu doar despre volumul impunător şi veridicitatea informaţiei aduse de revista „Basarabia economică”. Materialul selectat din viaţa economică a ţinutului basarabean, fie chiar dintr-o perioadă destul de modestă (1919-1923, 1936-1940), este de o variabilitate excepţională şi de o exactitate convingătoare, calităţi foarte necesare pentru a fi puse în circuitul ştiinţific. Aceste calităţi se manifestă la consultarea „Părţii oficiale” a revistei. În contextul celor menționate, ar fi bine ca cercetătorii să acorde atenţia cuvenită materialului statistic după judeţe şi oraşele judeţene: Chişinău, Lăpuşna, Bălţi, Orhei, Soroca, Tighina etc. Anume în aceste compartimente este concentrată informaţia cea mai relevantă referitoare atât la starea economică a regiunii, nivelul de trai al populaţiei, istoria ţinutului basarabean, în general, cât şi la aspectele concrete ale vieţii sociale din localităţile (comunele, satele) judeţelor respective. Aici, doritorii de a cerceta istoria unui sau altui sat, viaţa unei sau altei personalităţi etc. vor identifica diverse documente referitoare la nivelul de trai, la domeniile de activitate (agricolă, industrială etc.) a populaţiei, la raporturile administrative dintre centru şi periferie.  Deosebit de complex este domeniul de informaţie statistică: cultivarea celor mai răspândite culturi agricole, prelucrarea şi realizarea acestora, starea preţurilor mărfurilor produse în ţară etc. Un loc aparte este rezervat depozitării informaţiei referitoare la mişcarea populaţiei şi, în special, a averii cetăţenilor. Aceste şi alte aspecte, de regulă, se reflectă în paragrafe aparte: „Vânzări şi cumpărări”, spre exemplu, unde sunt indicate numele şi prenumele vânzătorilor, localitatea şi costul obiectului vândut, sau în paragrafele „Firme individuale...”, „Firme sociale...” după judeţe, unde solicitanţii vor afla numele şi prenumele fermierilor şi comercianţilor, localitatea şi numărul de înregistrare al obiectului respectiv. Trebuie să se ţină cont şi de faptul că în paginile revistei, alături de informaţia semnalată anterior, cercetătorii vor găsi documente (articole, studii, comunicări, dări de seamă, legi, decrete etc.) consacrate analizei diferitor teme şi probleme, aspecte şi domenii din viaţa socială şi politică a regiunii, în ansamblu, cât şi a judeţului, a comunei respective. Revista „Basarabia economică” oferă informaţii preţioase, care permit să reconstituim tabloul amplu al profilurilor economice din perioada respectivă, al preocupărilor agenţilor comerciali, proprietarilor şi micilor negustori, precum şi preţioase date statistice referitoare la aceste activităţi.