Transformările sectorului economic, subordonate vectorului orientat spre afirmarea economiei de piață, au determinat fenomenul comercializării intense a activității instituțiilor mediatice în Republica Moldova, ca și în alte state post-socialiste. În aceste circumstanțe s-a produs o adevărată modificare a ierarhiei funcțiilor sociale ale presei: funcția recreativă a început să se manifeste mult mai hotărât decât mai înainte, subminând funcțiile tradiționale, ocupând uneori chiar primul loc în agenda diverselor media. Aserțiunea cercetătorului american Neil Postman despre pericolul real al tiraniei show business-ului, exprimat în formula care a constituit titulatura cunoscutei sale cărți: „Amusing ourselves to death” a început, de la un timp încoace, să fie valabilă și pentru realitățile moldovenești, fiind determinată de frecvența sporită a intervențiilor jurnalistice cu conotații de divertisment. Aceasta reduce calitatea producției jurnalistice, substituind informația de ordin „serios” prin secvențe „relaxante”, canalizate spre „destinderea” cititorilor și spectatorilor. În acest context, poate fi observată sporirea volumului informaţiei politice, realizate într-o nouă formă de infotainment (derivare de la information şi entertainment, distracție), în care informaţia este prezentată cu o uşoară doză de ironie, sau nuanțe distractive, relevând, în primul rând, aspectele de fapt divers ale evenimentului relatat. De remarcat că ponderea acestor emisiuni în grila tv, mai ales, sporește vizibil în ultimul timp. Predilecția publicului spre a „evada” în divertisment, după cum confirmă măsurările auditoriului, înseamnă că în confruntarea infotainment vs jurnalism a învins tendința jurnalismului relaxant. Simplificarea informației, accentuarea modalităților distractive de prezentare a știrilor, atenția exagerată acordată detaliilor (aparențelor) în detrimentul esențelor caracterizează, în mare măsură, maniera televizuală a zilelor noastre.