Exodul potențialului intelectual al unui stat este un fenomen controversat deoarece se generează efecte atât negative cât și pozitive. În Republica Moldova procesele emigraționale conturează anumite tendințe și caracteristici specifice care definesc fenomenul exodului de intelect. Migrația și anume exodul potențialului intelectual contrazice interesele de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Pentru a elucida efectele acestui fenomen și de a estima care este pierderea de potențial intelectual este necesar de a analiza emigrarea și imigrarea, într-un context comun ceea ce va face posibilă o aprecierea reală. Globalizarea și circulația internațională a forței de muncă face ca migrația personalului calificat sa fie și mai ușor de realizat. Spre deosebire de numărul imigranților din Republica Moldova care este în creștere (peste 66 de persoane anual), conform statisticii oficiale numărul emigranților din Republica Moldova este în descreștere (peste 284 de persoane anual). Astfel obținem un spor migratoriu pozitiv (aprox.764 persoane anual). Însă dacă operăm cu datele anchetei de muncă, conform căreia în anul 2013, peste hotarele țării în scopul găsirii unui loc de muncă, se aflau 332450 moldoveni, ne dăm bine seama că un spor migratoriu negativ este ceea ce oglindește realitatea din Republica Moldova. În prezent se conturează o nouă situație în care cota imigranților cu studii superioare este în creștere, ajungând la 51% în anul 2013. Totuși, acest „câștig” modest de creieri pe care îl are Republica Moldova pe seama forțelor de muncă străine nu se poate compara cu pierderile. Problema gestionării adecvate a emigrației și migrației economice devine tot mai actuală mai ales în necesitatea de a compensa deficitul de forță de muncă internă în anumite sectoare și de a diminua pierderea de potențial intelectual.