Element climatic ce-şi pune cel mai bine amprenta asupra peisajului geografic de ansamblu, precipitaţiile atmosferice au, în acelaşi timp, prin variaţiile cantitative spaţio-temporale pe care le prezintă, un deosebit impact în domeniul vieţii economice din regiunea de studiu, cu predilecţie în sectorul agricol.(Clima României, vol. I, 1962). În realizarea analiza acestui element climatic au fost utilizate date ale cantităţilor lunare de precipitaţii înregistrate la staţiile meteorologice Huşi, Leovo, Cahul şi posturi pluviometrice (Şuletea, Măluşteni, Drânceni, Olteneşti, Fălciu,Creţeşti), cu perioade analizate diverse, situate în depresiunile Huşi şi Elan-Horincea sau în regiunile limitrofe. Influenţa suprafeţelor forestiere şi a centrelor urbane asupra cantităţilor medii anuale a precipitaţiilor este nesemnificativă datorită suprafeţelor restrânse ale pădurilor şi dimensiunilor reduse ale oraşelor Huşi şi Murgeni. În urma analizei datelor privind precipitaţiile medii anuale, pentru aceleaşi perioade, se poate observa cu uşurinţă existenţa unei distribuţii evidente, a cantităţilor acestora, în funcţie de altitudine, Şuletea cu Măluşteni, Huşi cu Vaslui. Aceleaşi diferenţe altitudinale se observă şi între mediile de la Huşi, Leova şi Cahul. Repartiţia spaţială a cantităţilor medii anuale scoate în evidenţă scăderi dinspre vest spre est, din zona mai înaltă a depresiunii, la contactul cu Dealurile Fălciului spre zona joasă a culoarului Prutului şi pe văile inferioare ale afluenţilor. Uscăciuniunea caracteristică regiunii, datorită temperaturilor medii anuale de peste 9°C şi a precipitaţii medii anuale de sub 500 mm, face din depresiunile Huşi şi Elan Horincea un areal care se aseamănă mai degrabă cu estul Câmpiei Române decât cu restul zonei Podişului Bârladului.