Aflorimentul este aşezat la marginea sud-vestică a satului Bursuc pe malul drept al râuleţului Nămâlvii care curge direct spre râul Nistru. Râuleţul întretaie adânc rocile bazale formând astfel o vale în formă de canion. Versanţii râuleţului sunt acoperiţi de vegetaţia contemporană şi doar pe alocuri aflorează rocile sarmaţiene. Aflorimentul este format din 24 de strate. După conţinutul de moluşte, stratele 1 şi 2 sunt atrinuite subetajului Badenian, stratele 3-23 – Volhynianului, iar stratul 24 – Basarabianului (Sarmaţianul mediu). Din stratul 6, îndeosebi din partea inferioară a sa au fost determinate următoarele cochilii de: Ervilia pusilla trigonula Socolov, Abra reflexa (Eichwald), Musculus naviculoides (Kolesnikov), Mactra eichwaldi Laskarev. Var. buglovensis Laskarev, Monhresternia inflata (Andrusov), M. angulata (Eichwald), Hidrobia frauenfeldi Hilbert, Gibbula cf. angulata (Eichwald), Neritina (Teodoxus) aff. Politioanei Jekelius, Acteocina (Acteocina) lajoncaireana (Basterot), Potamides (Pirenella) mitralis (Eichwald), Dorsanum duplicatum (Sowerby). Din stratul 15, care reprezintă partea superioară a orizontului inferior al volhinianului, au fost colectate o gamă largă de restul vegetale. (A. Negru) Din acest strat bogat în floră fosilă, precum şi din stratul 14 şi 16 au fost determinate cochilii de: Potamides (Pirenella) mitralis (Eichwald), Cerithium rubiginosum (Eichwald), Mactra (Sarmatimactra) eichwaldi Laskarev, Abra reflexa ş.a. Studiind fauna depistată, precum şi particularităţile ecologice şi fitogeografice ale analogilor actuali ai florei şi faunei sarmaţianului inferior se poate presupune, că clima zonei cercetate era similară cu clima actuală a regiunii Mediteraneene de Vest şi Lencoran: temperatura medie anuală fiind de cca +15◦C, temperatura celei mai calde luni era de +25◦C, a celei mai reci era de la +3◦C până la +6◦C; suma anuală de precipitaţii era ce cca 1000 mm. În mod similar drept indicator climatic pot servi genurile vegetale subtropicale Symplocos, Bumelia, Sterculia, Sapindus, Cedrela, Marsdenia.