Parazitismul reprezintă o strategie de viață de înalt succes întâlnindu-se în toate regnurile vii. Presiunea înaltă a selecției asociată cu coevoluția gazdei influențează morfologia și fiziologia parazitului spre noi direcții, făcînd paraziții subiecte valoroase pentru studiul diversificării și evoluției modificărilor genetice și fenotipice asociate cu heterotrofia. Dintre taxoanele de plante parazite numai familia Orobanchaceae conține reprezentanți în toate etapele de trecere spre parazitism (semiparazit facultativ, semiparazit obligator și holoparazit obligator), ceea ce permite investigarea tranzițiilor evolutive în vederea simplificării funcțiilor organismului în anumite direcții (d.ex. fotosinteză), dar și a apariției unor funcții total noi cum ar fi capacitatea de recunoaștere, de invadare a plantei gazdă, capacitatea de contracarare a răspunsurile defensive ale acesteia. Analiza genomică funcțională comparativă la nivelul transcripților poate fi aplicată cu succes plantelor parazite din familia Orobanchaceae (Triphysaria, Striga și Orobanche) cu scopul de a identifica modificările la nivelul transcripției genomurilor asociate cu tranziția spre parazitism. Această metodă permite studiul modificărilor structurilor și funcțiilor genelor precum și identificarea tiparelor reglatoare noi impuse genelor existente pentru a acomoda noi structuri sau procese biologice în plantele parazite. La fel, pot fi studiate modificările din căile metabolice principiale și de semnalizare a fitohormonilor pentru a determina specificul acestora pentru acomodarea la noul stil de viață. Analiza statistică a datelor poate conduce la identificarea factorilor specifici cheie (gene de virulență) responsabili de depășirea barierelor imune ale plantei gazdă și care pot servi ca ținte ale strategiilor de creare a speciilor agricole rezistente (inclusiv prin metode de inginerie genică).