Motive de interacțiune proteică cu rol în rezistența plantelor la Orobanche
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
507 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-05 15:35
SM ISO690:2012
MUNTEANU, Viorel. Motive de interacțiune proteică cu rol în rezistența plantelor la Orobanche. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 84.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Motive de interacțiune proteică cu rol în rezistența plantelor la Orobanche


Pag. 84-84

Munteanu Viorel
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2019



Teza

Infectarea rădăcinilor la planta Arabidopsis thaliana cu parazitul obligator Orobanche ramosa reprezintă un model util de studiu al răspunsului plantei gazde la atacul parazitului. Modelul permite utilizarea instrumentelor bioinformatice și a bazelor de date (BD) pentru analiza sistemică a procesului. Scopul studiului a fost identificarea motivelor de interacțiune proteină-proteină (PP) cu rol în rezistență contra atacului patogen utilizînd modelul A. thaliana – O. ramosa. Setul de gene implicate în rezistența la atacul paraziților a fost colectat din PubMed și îmbogățit cu genele de interacțiune din BD Biogrid. Vizualizarea și analiza rețelei de interacțiune a fost efectuată în Cytoscape. În rezultatul analizei a fost obținută o rețea de interacțiune PP cu 64 noduri și 100 interacțiuni. Rețeaua obținută prezintă 4 clustere de interacțiune relevante. Clusterul 1 (GST6, GST7 și o lectină) reprezintă un sistem de recepție asociat cu membrana plasmatică, conectat cu căile de inducere de sinteză a camalexinei și a răspunsului hipersenzitiv orientat spre apoptoza celulară. Clusterul 2 conține subunitatea compelxului mediator, MED25, ceea ce indică că mecanismele de rezistență și apărare sunt controlate la nivelul reglării transcripției bazale. Clusterul 3 întrunește opt proteine puternic conectate cu EDS1. Interacțiunea cu PAD4 funcționează independent de calea mediată de acidul salicilic în apărarea contra patogenilor, iar interacțiunea cu RPS4 și RPS6 declanșează apoptoza. Clusterul 4 include două enzime PAL care catalizează primele etape ale căii fenilpropanoide și controlează fluxul de carbon spre lignina din structura peretelui celular. Clusterele identificate includ clase de familii de proteine care au funcții de recepție a paternelor patogene, transmitere a semnalelor, modificarea transcripției genelor, biosinteza metaboliților de rezistență și declanșarea apoptozei, care împreună ajustează procesele fiziologice spre apărare și rezistență.