Difuzarea cărţii româneşti vechi în estul Moldovei în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea s-a intensificat după organizarea tipografiei de la mănăstirea Neamţ în 1800-1807 şi înfiinţarea celei de la Chişinău în 1814. Nume-roase manuscrise şi tipărituri au fost aduse în Basarabia în timpul Eteriei (1821), când un număr impunător de monahi şi preoţi s-au refugiat peste Prut. Peste 400 de cărţi româneşti au fost aduse la Chişinău din Bucureşti prin contribuţia Mitropolitului Grigorie IV al Ungrovlahiei (1823-1834), exilat în această provincie în anul 1829, din cauza neînţelege-rilor cu administraţia ţaristă. Un rol important în difuzarea literaturii în Basarabia în această perioadă aparţine negusto-rilor de cărţi.

The intensification of the dissemination of the old Romanian books in eastern Moldova during the first three decades of the 19th century took place after the foundation of the printing house in the Neamţ monastery in 1800-1807 and the establishment of the printing house in Chisinau in 1814. A large number of manuscripts and prints were brought to Bessarabia during the Eteria time (1821) when many monks and priests fled to the western part of Moldova. More than 400 Romanian books were brought to Chisinau from Bucharest as a contribution of the Metropolitan bishop Gregory IV of Ungrovlahia (1823-1834) exiled to this province in 1829 because of misunderstandings with the Russian Tsarist administration. During this period, the book merchants played an important role in the distribution of Romanian books in Bessarabia.