Etnicii germani constituiau elementul cel mai instruit al ţărănimii basarabene. Şcoala făcea parte din matricea culturală a reprezentanţilor acestei etnii. Organizarea școlii germane din Basarabia are o istorie a ei proprie, diferită de cea a populației autohtone românești. Apărută în condiţiile unei autonomii administrative, şcoala parohială germană şi-a conturat un profil unic, singular, de factură vestică în peisajul etnic din regiune. Apartenenţa confesională a etnicilor germani a determinat tendinţa spre şcolarizare, iniţiativa ridicării clădirilor cu menire socio-culturală venind din sânul comunităţii, care aloca bani pentru construcția şcolilor şi salarizarea învăţătorilor. La coloniştii germani, de obicei, construcţia şcolilor anticipa edificarea bisericilor.  Şcoala germană a contribuit la adaptarea reprezentanților acestei etnii la condiţiile sociale şi politice foarte variate în care trăiau, ajutându-le în acelaşi timp să-şi păstreze identitatea lingvistică şi religioasă. În toate satele germane a fiinţat o comunitate educaţională, în cadrul căreia formarea şi educarea permanentă a copiilor constituiau axele principale ale atitudinii civice. Se acorda o atenţie sporită formării, modelării conştiinţei colective şi strict individuale a cetăţenilor, procese ce se începeau în copilărie. Gradul înalt de consolidare şi coeziune etnică la care s-a ajuns în mediul german rezidă în deschiderea şcolilor şi ridicarea bisericilor din mijloacele proprii, și în apariţia, la iniţiativa comunităţilor, a trei instituţii de învăţământ secundar.  Politica guvernului rus față de școlile germane a evoluat de la neamestecul în procesul instructiv-educativ până la limitarea numărului disciplinelor cu predare în limba germană în școli. La germani nu s-a devalorizat statutul limbii, culturii şi tradiţiilor şi nu s-a reuşit înglobarea rigidă a şcolilor în sistemul şcolar rus, deşi în localităţile lor au fost deschise, către sfârșitul perioadei cercetate, câteva şcoli de zemstvă cu predare obligatorie în limba rusă. Contradicţia dintre interesele ţarismului, pe de o parte, de a unifica sistemul de învăţământ din Basarabia cu cel din Imperiu şi de rusificare a şcolilor germane şi interesele comunităţilor germane, pe de altă parte, a determinat eşecul politicii autorităţilor ruse.  În timpul Primului Război Mondial, viaţa culturală şi spirituală a germanilor a fost afectată de închiderea în 1915 a şcolilor şi de interzicerea oficierii serviciului divin în limba germană. Școlile germane au fost redeschise după colapsul monarhiei ruse.