Stăpânitorii de moșii din spațiul pruto-nistrean în perioada medievală și modernă (cazul Tohatinului de pe Nistru din ținutul Orhei)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
546 13
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-11 11:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478) (1654)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
BULMAGA, Mihail. Stăpânitorii de moșii din spațiul pruto-nistrean în perioada medievală și modernă (cazul Tohatinului de pe Nistru din ținutul Orhei). In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în cercetare şi educaţie, 15 noiembrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediţia 3, pp. 15-16. ISBN 978-9975-84-074-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Ediţia 3, 2018
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în cercetare şi educaţie"
Chișinău, Moldova, 15 noiembrie 2018

Stăpânitorii de moșii din spațiul pruto-nistrean în perioada medievală și modernă (cazul Tohatinului de pe Nistru din ținutul Orhei)

CZU: 94(478)

Pag. 15-16

Bulmaga Mihail
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 31 decembrie 2018


Rezumat

Satul Tohatin de pe Nistru [1], a fost menționat documentar pentru prima dată la 3 septembrie 1607, ca sat domnesc din cele mai vechi timpuri. Mai târziu, în anul 1643, domnul Moldovei, Vasile Lupu îi face danie pârcălabului de Orhei, Ionașco Rusu satul Tohatin, situat în ținutul Orheiului pe râul Nistru, moment din care acesta a devenit domeniu boieresc. Între anii 1643–1918, moșia Tohatinului, care de la sfârșitul secolului al XVIII-lea s-a numit Malul-Tohatinului, a fost în stăpânirea unora dintre cei mai cunoscuți oameni ai timpului și renumite familii boierești. Neamuri boierești, precum Russu, Rosetti, Balș sau Cazimir au stăpânit această moșie, care devenise în timp foarte importantă și râvnită de către marii boieri, mai ales datorită amplasării sale strategice. Stăpânitorii acestei moșii au deținut funcții de stat înalte în Țara Moldovei. Unii au fost mari vornici, alții stolnici, spătari, pârcălabi etc. În cele mai dese cazuri moșia era transmisă din tată în fiu, sau era scoasă la vânzare și cumpărată de către un alt boier. Există însă și cazuri, când soția boierului după moartea acestuia, a stăpânit mai departe moșia, sau în urma unei căsătorii a fost transmisă ca zestre, astfel trecând în stăpânirea altcuiva. După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, moșia a fost cumpărată de către un nobil francez de la Odesa, Charles Sicard, ai cărui urmași vor stăpâni integral, apoi doar parțial moșia Tohatinului până în anul 1918. În această perioadă a fost întemeiat un parc, în care au fost sădiți numeroși arbori aduși din mai multe regiuni ale lumii, ce există până astăzi, reprezentând o veritabilă mărturie a acelor timpuri.  [1] Actualmente s. Mălăiești, com. Bălăbănești, r-nul Criuleni