La 09.04.2015 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative [1]. Potrivit acestei legi, printre altele, Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM) a fost completat cu articolul 1812.  În cadrul acestuia – sub denumirea marginală de ,,finanţare ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, de încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale” – sunt reunite cinci variante-tip de infracțiuni: falsificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice şi/sau a rapoartelor privind finanţarea campaniilor electorale în intenţia de a substitui sau a ascunde identitatea donatorilor, volumul mijloacelor acumulate ori destinaţia sau volumul mijloacelor utilizate (alin.(1)); utilizarea de resurse administrative (bunuri publice), inclusiv favorizarea sau consimţirea la utilizarea ilegală a resurselor administrative (bunurilor publice) în campaniile electorale, dacă au fost cauzate daune în proporţii mari (alin.(2)); extorcarea sau obţinerea prin extorcare a donaţiilor pentru partidele politice şi/sau pentru fondurile electorale (alin.(3)); utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice sau a mijloacelor din fondul electoral, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari (alin.(4)); acceptarea cu bună ştiinţă a finanţării partidului politic sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale (alin.(5)).  În acord cu aceeași lege, la art.189 CP RM, alineatul (2) a fost completat cu litera f) cu următorul cuprins: „f) împotriva donatorilor partidelor politice sau ai concurenţilor electorali”. Oportunitatea adoptării art.1812 CP RM rezultă din unele acte cu vocație internațională sau națională. Astfel, art.10 al Convenției ONU împotriva corupției [2] stabilește: „Ţinând seama de necesitatea luptei împotriva corupţiei, fiecare stat parte ia, conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, măsurile necesare pentru a spori transparenţa administraţiei sale publice, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea, funcţionarea şi procesele decizionale, dacă este cazul. Aceste măsuri pot include, în special: a) adoptarea de proceduri sau de reglementări care să permită publicului obţinerea, dacă este cazul, a informaţiilor asupra organizării, funcţionării şi proceselor decizionale de administraţie publică, precum şi, ţinând seama de protecţia vieţii private şi a datelor personale, asupra deciziilor şi actelor juridice care îi privesc; b) simplificarea, dacă este cazul, a procedurilor administrative, în scopul de a facilita accesul publicului la autorităţile de decizie competente; c) publicarea informaţiilor, inclusiv a eventualelor rapoarte periodice, despre riscurile de corupţie în cadrul administraţiei publice”. La rândul său, la art.16 din Recomandarea Rec(2003)4 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru statele membre cu privire la regulile generale contra corupţiei în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale [3], se prevede: „Statele vor cere ca orice încălcare a regulilor cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie sancţionată în mod efectiv, proporţional şi convingător”. La pct.15 din Rezoluţia (97)24 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei având ca obiect cele douăzeci de principii directorii pentru lupta împotriva corupţiei [4], printre principiile în cauză se numără următorul: „să încurajeze adoptarea, de către reprezentanţii aleşi, a codurilor de conduită şi să avantajeze reguli privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale care să descurajeze corupţia”. În al doilea Raport de conformitate privind Republica Moldova din runda a treia de evaluare [5], Grupul de state contra corupţiei (GRECO) recomandă autorităților din țara noastră: „a face ca toate încălcările regulilor de finanţare generală a partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie clar definite şi însoţite de sancţiuni eficiente, proporţionate şi descurajatoare”. Nu în ultimul rând, art.12 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 25.04.2008 [6] prevede: „Prevenirea corupţiei în procesul politic şi procesul electoral se asigură prin: a) stabilirea unor reguli de activitate şi de control al partidelor politice în conformitate cu legislaţia în vigoare; b) excluderea posibilităţii de exercitare a unei influenţe necuvenite de către factorii interni şi externi, care impun interese de grup la luarea deciziilor; c) organizarea procesului electoral pe baza apărării principiilor democratice”. De asemenea, în doctrina penală sunt formulate argumente privind oportunitatea incriminării faptelor reunite sub denumirea marginală de finanţare ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, de încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale: „Toți concurenții electorali trebuie să aibă șanse egale și să dispună de o singură sursă de finanțare – fondul electoral. Acesta trebuie să fie constituit în temeiuri legale” [7]; „Finanțarea ilegală a campaniilor electorale reprezintă una dintre cele mai periculoase forme de corupție electorală. Aceasta întrucât, în rezultatul acordării concurenților electorali a unui suport financiar neconform cu legea, scrutinul electoral este redus de facto la o tranzacție de vânzare-cumpărare a puterii” [8]; „În procesul de finanțare ilegală a campaniei electorale sunt atrase persoane care urmăresc să-și transfere potențialitățile către cei care vor putea să le protejeze eficient interesele. Persoana astfel aleasă urmărește să facă lobby pentru cei care l-au finanțat, mai puțin să-i reprezinte pe alegători” [9]. Nu este de prisos să invocăm și experiența altor state în vederea incriminării faptelor analizate. De exemplu, în Legea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord cu privire la partide, alegeri și referendum [10], se stabilește răspunderea pentru 69 de infracțiuni legate de finanțarea ilegală a procesului electoral. Dispoziții incriminatorii de factură similară atestăm în: art.L.52-8 și L.113-1 din Codul electoral al Franței [11]; art.1411 și 1412 din Codul penal al Federației Ruse [12]; art.1591 din Codul penal al Ucrainei [13] etc. Pentru toate aceste considerente, se prezintă ca oportună adoptarea art.1812 CP RM.