În ultimul timp, în practica de aplicare a legii penale, atestăm exemple de aplicare a art.220 „Proxenetismul” din Codul penal al Republicii Moldova (în continuare – CP RM), care ridică întrebări privind corectitudinea interpretării noțiunii de „prostituție”. În unele dintre aceste cazuri, prostituție a fost considerată prestarea serviciilor de masaj erotic [1]. În alte situații, sub incidența noțiunii de prostituție a intrat prestarea de servicii sexuale on-line [2]. În opinia noastră, astfel de interpretări sunt prea largi, venind în contradicție cu una din regulile stabilite la alin.(2) art.3 CP RM. Potrivit acesteia, interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale este interzisă. În mod regretabil, în dreptul penal al Republicii Moldova lipsește o interpretare oficială – legislativă sau judiciară – a noțiunii de prostituție. Nu există niciun act normativ și nicio hotărâre explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție în care să fie definită noțiunea analizată. Profitând de această lacună, unii practicieni încearcă să interpreteze cât mai larg noțiunea de prostituție, încălcând pe această cale principiul legalității. De ce considerăm că nu reprezintă prostituție: prestarea serviciilor de masaj erotic; prestarea serviciilor sexuale on-line? Implicit, o asemenea concluzie rezultă chiar din textul legii penale: în alin.(1) art.165 CP RM este utilizată sintagma „exploatare sexuală comercială sau necomercială”; la lit.a) alin.(1) art.206 CP RM este folosită sintagma „exploatarea sexuală, comercială şi necomercială, în prostituţie sau în industria pornografică”. Comparându-le, deducem că există activități sexuale (care presupun exploatare sau nu), altele decât prostituţia și pornografia. După A.Tănase, astfel de activități sexuale (altele decât prostituţia și pornografia) presupun „folosirea victimei pentru masajul erotic, în reprezentări striptease, în reprezentări erotice de alt gen implicând profitarea de sexualitatea victimei” [3]. În același făgaș, M.Ștefănoaia susține că noțiunile de prostituție și de pornografie nu epuizează întregul conținut al noțiunii „activități sexuale” [4]. Sprijinim aceste opinii: ele își au suportul în locuțiunea din art.2 al Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 20.10.2005 [5]: „obligarea la practicarea prostituţiei (subl. ne aparține), la participarea la reprezentări pornografice (subl. ne aparține) în vederea producerii, difuzării şi punerii în circulaţie a acestora pe orice cale, achiziţionării, comercializării sau posedării de materiale pornografice, practicarea unor alte forme (subl. ne aparține) de exploatare sexuală”. Interpretarea prea largă a noțiunii „prostituție” ar lăsa fără conținut noțiunea „alte activități sexuale (altele decât prostituţia și pornografia)” în sensul la lit.a) alin.(1) art.206 CP RM și al art.2 al Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. De aceea, noțiunea de prostituție trebuie deosebită atât de noțiunea „pornografie”, cât și de noțiunea „alte activități sexuale (altele decât prostituţia și pornografia)”. Dacă legiuitorul ar fi dorit, atunci ar fi recurs la sintagma „exploatare sexuală comercială sau necomercială” la lit.a) alin.(1) art.206 CP RM, fără a-i restrânge sfera de incidență. Întrucât nu a dorit aceasta, la lit.a) alin.(1) art.206 CP RM legiuitorul a restrâns sfera de incidență a sintagmei „exploatare sexuală comercială sau necomercială”. Ignorarea acestui fapt ar echivala cu aplicarea prin analogie a legii penale, interzisă și ea de alin.(2) art.3 CP RM. Din considerentele expuse supra, nu putem aplica modelul de interpretare a noțiunii „prostituție”, prevăzut de alin.(2) art.19 al Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale [6]: „În sensul prezentului articol, noțiunea „prostituţie infantilă” desemnează faptul de a folosi un copil pentru activităţi sexuale (subl. ne aparține), atunci când se oferă sau se promit sume de bani sau orice altă formă de remuneraţie sau de răsplată, indiferent dacă această plată, promisiune sau răsplată se oferă copilului sau unei terţe persoane”. În prezența unor neconcordanțe privind interpretarea noțiunii „prostituție”, prioritate trebuie să i se acorde prevederilor Codului penal al Republicii Moldova, nu Convenției în cauză. Cu această ocazie, accentuăm că art.19 al Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale are ca obiect nu protecția drepturilor fundamentale ale omului, ci recomandarea statelor părți să incrimineze faptele referitoare la prostituția infantilă. În aceste condiții, este pe deplin respectată dispoziția de la alin.(2) art.4 al Constituției [7]: „Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale”. În consecință, prostituţie poate fi considerată doar fapta care îndeplinește următoarele condiţii: 1) întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei; 2) procurarea mijloacelor de existenţă sau a principalelor mijloace de existenţă ca urmare a practicării de acte sexuale cu astfel de persoane. Esențial este că prostituția presupune întreținerea de acte sexuale (raporturi sexuale, acte de homosexualitate sau de satisfacere a poftei sexuale în forme perverse) cu acele persoane care beneficiază de serviciile prostituatei. Prostituția nu poate presupune prestarea serviciilor de masaj erotic. Or, de felul său, o asemenea activitate nu constituie un act sexual. Prostituția nu poate presupune nici prestarea de servicii sexuale on-line, întrucât o astfel de activitate nu presupune întreținerea de acte sexuale cu persoanele care beneficiază de serviciile prostituatei. Ea poate presupune practicarea de acte sexuale cu sine însăși (de exemplu, automasturbația) sau cu alte persoane care prestează servicii sexuale on-line. Însă, într-o asemenea ipoteză, nu vom fi în prezența prostituției. Astfel, în lipsa unei interpretări oficiale plauzibile a noţiunii de prostituție, optăm pentru varianta de interpretare cea mai restrictivă. În concluzie, art.220 CP RM nu poate fi aplicat în cazul îndemnului sau determinării la prestarea serviciilor de masaj erotic sau a serviciilor sexuale on-line, ori la înlesnirea prestării unor astfel de servicii, ori tragerea de foloase de pe urma prestării serviciilor de masaj erotic sau a serviciilor sexuale on-line de către o altă persoană. În cazul prestării serviciilor sexuale on-line, răspunderea poate fi aplicată pentru difuzarea produselor pornografice, în baza art.90 din Codul contravențional. În ipoteza prestării serviciilor de masaj erotic, nu poate fi aplicată nici măcar răspunderea contravențională. Ne referim la ipoteza când victimă este persoana adultă al cărei consimțământ nu este viciat. Pentru prevenirea erorilor din practică examinate supra, propunem completarea capitolului XIII din partea generală a Codului penal cu articolul 13414: „Prin prostituție se înțelege întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane care beneficiază de serviciile prostituatei, aceasta procurându-și, pe o asemenea cale, mijloace de existenţă sau principalele mijloace de existenţă”.