Peisajul etnografic din perspectiva dimensiunilor sustenabilității
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1209 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-18 16:41
SM ISO690:2012
ONICA, Dorina. Peisajul etnografic din perspectiva dimensiunilor sustenabilității. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 54-55. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Peisajul etnografic din perspectiva dimensiunilor sustenabilității


Pag. 54-55

Onica Dorina
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

Peisajul etnografic privit prin prisma dimensiunilor sustenabilității relevă particularitățile, funcțiile și modalitățile prin care acest element de patrimoniu contribuie la imbunătățirea economiilor locale, utilizarea rațională a resurselor, armonizarea guvernanței rurale, incluziunea socială, respectarea diversității și consolidarea dialogului cultural, asocierea elementelor de patrimoniu etnografic cu noile tehnici și tehnologii, păstrarea memoriei colective ș.a. De asemenea, importanţa sustenabilităţii se reflectă şi in cercetarea științifică a peisajelor etnografice alături de date, interpretări, explicații, analogii, dar este necesar să ofere soluții practice la problemele comunităților care au creat aceste peisaje. Perspectiva actuală ne determină să conștientizăm faptul că peisajul etnografic este locul nostru de acțiune culturală exercitată in legătură cu obiceiurile, practicile și cunoștințele moștenite, respectate și uzitate de generații in acord cu tradiția locală, mediul de viață, modele etnice și identitare de manifestare. Astfel, prin intermediul generațiilor purtătoare de patrimoniu și creatoare ale peisajelor etnografice descoperim trecutul, ințelegem prezentul, insă gandim şi acționăm pentru viitor. In această manieră, realitățile contemporaneității ne plasează pe poziția de a realiza studii de antropologie a comunităților locale și a peisajelor, construite fizic și mental de ele, pentru a ințelege cum acestea funcționează și se raportează la trecut ca reper și la viitor ca model. Totodată, in paralel cu schimbările care au loc in peisajele etnografice, li se reconturează identitatea vizuală și culturală deținută, se repoziționează omul-creator in acest peisaj, se redimensionează imaginea și scopul pentru care acestea sunt perpetuate, unele schimbate, altele create. Astfel, putem stabili instrumentele, resursele, modalitățile prin care să ințelegem cum se manifestă un peisaj etnografic, cum poate fi acesta integrat armonios in inițiativele comunității de a-și asigura o locuire materială și spirituală viabilă, autentică, raportată concomitent la caracteristicile etnice, și adaptată la necesitățile respectivei comunități.