Despre aşezările şi locuinţele comunităţilor gumelniţene din spaţiul pruto-nistrean
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1102 6
Ultima descărcare din IBN:
2020-09-07 20:25
SM ISO690:2012
MISTREANU, Eugeniu. Despre aşezările şi locuinţele comunităţilor gumelniţene din spaţiul pruto-nistrean. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, p. 49. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Despre aşezările şi locuinţele comunităţilor gumelniţene din spaţiul pruto-nistrean


Pag. 49-49

Mistreanu Eugeniu
 
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

Monumentele analizate sunt intalnite in zona de vegetaţie, geografic numită Stepa Bugeacului. Cel mai des, pentru intemeierea aşezărilor comunităţile gumelniţene alegeau promontorii de dimensiuni mici, amplasate pe malurile lacurilor şi raurilor (6–25 metri de la nivelul apei). Acestea din urmă aveau un mal abrupt şi o rapă adancă, care serveau drept barieră naturală de apărare a aşezării. Astfel, pe ambele maluri ale lacului Ialpug au fost descoperite 9 situri, pe malul estic al lacului Cahul sunt documentate 5 aşezări, pe malul vestic al lacului Catlabug au fost inregistrate 5 monumente, iar pe malurile lacului Cartal sunt amplasate 3 situri. Incă 8 aşezări sunt localizate pe malurile sau in imediata apropiere a raurilor mari (4 – Dunăre, 3 – Prut, 1 – Nistru?). Alte 7 aşezări sunt amplasate pe pantele sau in lunca unor paraie şi rauri care se varsă in lacurile dunărene. Un alt punct este amplasat pe malul raului Baraboi, la vărsarea acestuia in Marea Neagră. La etapa actuală, cunoaştem 38 de aşezări unde a fost descoperit material gumelniţean, insă cel puţin 5 dintre ele prezintă dubii mari. Analizand localizarea acestora, observăm foarte bine căile de migrare a comunităţilor eneolitice – dinspre sud spre nord, probabil, de la Gurile Dunării, urmand cursul raurilor spre nord, prin zonele joase, luncile raurilor, terasele lacurilor şi ale raurilor. Majoritatea aşezărilor au suprafaţa cuprinsă intre 0,5–1,0 ha, insă sunt situri care depăşesc 2 ha (Ozeornoe, Bolgrad) sau şi mai mult (Vlădiceni VIII, Novonekrasovka I, Taraclia I, Utkonosovka, Cialik, Chioselia Mare I), unele ajungand chiar pană la 10 ha (Vulcăneşti II, Reni, Omarbia). Săpături arheologice sistematice au fost intreprinse doar in 10 aşezări, fiind documentate două tipuri de locuinţe: de suprafaţă şi adancite. Primul tip, in baza tehnicii de construcţie este impărţit in structuri din barne, construite din tăvăluci arşi, unse cu lut, şi in cele edificate din chirpici. Al doilea tip, după formă, se divizează in locuinţe ovale, rectangulare şi patrulatere. Analiza informaţiilor referitoare la 9 aşezări cercetate a permis identificarea a 51 de locuinţe, dintre care 28 de suprafaţă, iar 23 adancite.