Activitatea UNESCO în domeniul culturii, viaţa cotidiană şi cea artistică profesională în a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea în spaţiul dintre Prut şi Nistru
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1325 16
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-22 00:12
SM ISO690:2012
CRAVCENCO, Vladimir. Activitatea UNESCO în domeniul culturii, viaţa cotidiană şi cea artistică profesională în a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea în spaţiul dintre Prut şi Nistru. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare, Ed. 1, 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, pp. 44-45. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
1, Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Activitatea UNESCO în domeniul culturii, viaţa cotidiană şi cea artistică profesională în a doua jumătate a secolului al XX-lea – începutul secolului al XXI-lea în spaţiul dintre Prut şi Nistru


Pag. 44-45

Cravcenco Vladimir
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2018



Teza

UNESCO (eng. United Nations Education, Science, Culture Organization; rom. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) este o instituţie internaţională fondată in 1945, care a influenţat in măsura considerabilă viaţa populaţiei şi a artiştilor plastici in toată lumea. Instrumentele de influenţă ale UNESCO sunt declaraţii, acorduri, convenţii, care reflectă nevoile morale şi cerinţele culturale ale societăţii(lor), de natură universală. Succesul UNESCO se datorează şi faptului că s-a concentrat incă de la inceputul activităţii sale asupra culturii producţiei tipărite de masă, accesibilă pentru o mare parte a populaţiei. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cu spaţiul dintre Prut şi Nistru fiind parte componentă a ei in 1944–1991 (RSS Moldovenească), pană la inceputul anilor ’70 nu s-a alăturat activităţilor UNESCO. In ciuda acestui fapt, prevederile organizaţiei mondiale au avut un impact direct asupra politicii culturale in URSS. In contextul „intrecerii cu Occidentul”, sovieticii au incercat să ţină pasul cu vremurile contemporane, in special in anii ’70 şi ’80. Noile ghidaje introduse au fost, in esenţă, cele aprobate pe plan internaţional, dar sub marca URSS. Din 1991, cand Republica Moldova a devenit un stat independent, viaţa culturală se dezvoltă in conformitate cu prevederile originale ale UNESCO. De-a lungul anilor au fost create forme de exprimare artistică a vieţii cotidiene, sugerate de acordurile şi recomandările UNESCO privind multe aspecte: drepturile autorului (1952), schimbul internaţional al publicaţiilor (1958), autenticitatea peisajelor şi siturilor (1962), patrimoniul cultural mondial (1972), participarea la viaţa culturală (1978), statutul artistului (1980), culturile tradiţionale şi folclorul (1989), diversitatea culturală (2001) şi a expresiilor culturale (2005).